Obama din Meteor, arestat din nou pentru evaziune

 

 

          Aflat în campanie pentru a-şi păstra scaunul din fruntea IPJ Gorj, Viorel Salvador Caragea l-a mai oferit încă odată organelor de anchetă pe Constantin Ninel Potârcă. Fostul candidat la Preşedinţie Constantin Ninel Potârcă, a fost reţinut într-un nou caz de evaziune fiscală prin tranzacţii cu fier vechi, a creat un prejudiciu de aproximativ 4,4 milioane lei. Ninel Potârcă este suspectat că a înregistrat în contabilitatea uneia dintre firmele sale facturi fiscale care evidenţiau operaţiuni comerciale nereale în tranzacţii cu fier vechi.

 

Potrivit MEDIAFAX, acuzaţiile sunt similare celor din alte dosare în care Constantin Ninel Potârcă a fost cercetat în ultimii ani, el având pe rolul instanţelor două procese în care a fost condamnat deja la închisoare cu executare, sentinţele nefiind însă definitive.

Fratele fostului candidat la Preşedinţia României, Toma Potârcă, implicat şi el în alte dosare, dar cercetat şi în actualul dosar, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că întreaga anchetă este „o făcătură”.

„Este o făcătură pentru că faptele din acest dosar au fost în mare pare cercetate deja de Parchetul instanţei supreme şi acolo s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală. Între timp, cei de la Gorj, de la Garda Financiară, au mai făcut ei nişte controale, au mai găsit o factură ceva care li se pare lor în neregulă şi au lipit-o la dosarul acela în care prejudiciul era estimat la trei milioane de lei. Nu are cum să fie vinovat fratele meu şi asta se va dovedi în cele din urmă, chiar dacă acum a fost reţinut”, a susţinut Toma Potârcă.

Potârcă a fost reţinut în 4 iulie 2013 într-un nou dosar de evaziune fiscală şi ar urma să fie dus la instanţă vineri, cu propunerea de arestare preventivă.La jumătatea acestei săptămâni, au avut loc percheziţii la palatul deţinut de Ninel Potârcă în cartierul Meteor din Târgu Jiu, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproximativ două milioane de euro, în care era vizat fratele acestuia, Toma Potârcă.

Curtea de Apel Craiova a majorat, în urmă cu o săptămână, la şase ani de închisoare cu executare pedeapsa pentru fostul candidat la Preşedinţia României Constantin Ninel Potârcă într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de DNA, decizia nefiind însă definitivă.

În acelaşi dosar este judecat şi fratele acestuia, Toma Potârcă, pentru acesta magistraţii stabilind pedeapsă de cinci ani, faţă de doi ani şi jumătate, cât decisese iniţial Tribunalul Gorj.

De asemenea, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca inculpaţii să suporte împreună cu firmele lor prejudiciul creat la bugetul de stat prin neplata taxelor şi impozitelor.

Magistraţii au dispus, de asemenea, menţinerea sechestrului asigurator pe proprietăţile din Târgu Jiu ale fraţilor Constantin Ninel şi Toma Potârcă, respectiv un teren de peste 1.600 de metri pătraţi şi un palat cu o suprafaţă de 918 metri pătraţi, cu o valoare impozabilă de peste trei milioane de lei.

ninel-potarca

Potrivit cotidianului GÂNDUL,  fraţii Potârcă şi alte două persoane au fost trimişi în judecată în mai 2011 de către DNA, procurorii menţionând la acel moment că fostul candidat la Preşedinţie a folosit în contabilitatea uneia dintre firmele sale facturi fictive pentru a nu plăti statului impozite şi taxe în valoare de peste 18,6 milioane de lei. Conform anchetatorilor, din suma respectivă opt milioane de lei ar fi fost TVA, iar restul reprezenta impozit pe profit, firma Siatra Prod SRL, aflată în faliment în prezent, ocupându-se cu colectarea de fier vechi. Procurorii DNA susţin că actele false provin de la firmele celorlalţi inculpaţi, aceştia antedatând documente contabile pentru a acoperi operaţiuni nelegale efectuate de firma lui Potârcă.

Firma sa, Siatra Prod SRL, a achiziţionat în anul 2000 fostul combinat chimic din Arad, pe care ulterior l-a demolat şi l-a vândut la fier vechi. Firma este în prezent în lichidare judiciară, aceasta mai având în proprietate la Arad terenurile fostului combinat, suprafaţa totală fiind de peste 40 de hectare.

După cum se ştie, Constantin Ninel Potârcă a mai fost condamnat anul trecut într-un alt dosar, la doi ani de închisoare cu suspendare, tot de Tribunalul Gorj şi tot pentru evaziune fiscală. Sentinţa nu a fost definitivă, dosarul fiind acum pe rolul Curţii de Apel Craiova.

Fratele său, Toma Potârcă, este implicat şi el într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, procurorii DNA trimiţându-l aici în judecată alături de alte opt persoane, printre care fostul manager Răzvan Adrian Mocanu şi Monica Răduţ, fost director administrativ al Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală. Aceasta a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, spălare de bani în formă continuată, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Toma Potârcă şi patronii altor firme din cartierul Meteor din Târgu Jiu au încheiat cu institutul din Bucureşti contracte de prestare a unor servicii, inclusiv de transport a cadavrelor, pentru care unitatea sanitară a plătit operaţiuni fictive sau mult mai scumpe decât preţul pieţii, fosta conducere a institutului primind, în schimb, sume de bani sau bunuri, conform anchetatorilor.

 

 

 

Sursa Gandulinfo.ro

Anunțuri

Mult zgomot pentru nimic!

Marin Condescu, salvat de Florin Cârciumaru

            Deşi Marin Condescu a anunţat public că Pandurii Târgu-Jiu nu are nevoie de finanţarea Complexului Energetic Oltenia, care nu şi-a onorat obligaţiile în acest an, Laurenţiu Ciurel secondat de Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru nu acceptă. Miza ar fi, pe lângă calculele de ordin electoral-oficialităţile “pline” de merite pentru performanţele echipei de fotbal-banii din transferuri pentru impresari. Ion Răuţ şi Laurenţiu Ciurel vor să se înfrupte dintr-un buget la negru de vreo 500 000 de euro pe care îl au toate cluburile care transferă. Din câte se pare, mediată de Florin Cârciumaru, înţelegerea s-a produs, până şi Ion Călinoiu declarând că numai este necesară schimbarea.

 

           Marin Condescu este foarte aproape de a pierde controlul la Pandurii dacă nu va face parte din bani lui Laurenţiu Ciurel şi lui Ion Răuţ. Astfel, în ultimele zile s-au intensificat negocierile pentru ca “verzişorii” să nu rămână doar la Condescu şi Cârciumaru, cum se întâmpla până acum după cum spun sursele noastre, ci să ajungă şi în mai noii veniţi la masa bogaţilor.
           Dacă în ultimele săptămâni Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru abia de îşi mai vorbeau din pricina acestei probleme, acum cei doi au reglat lucrurile, apărând foarte destinşi la aniversarea lui Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă, petrecută la începutul acestei săptămâni. Este clar că cei doi s-au înţeles, ori Condescu cedează, ori va fi demis pe 21 iulie 2013. Cel mai probabil va exista o înţelegere deoarece Marin Condescu deţine însemnele clubului înregistrate la OSIM şi palmaresul, situaţie în care Ciurel, Cârciumaru şi David ar vorbi în gol şi nu ar mai avea echipă.

           Cârciumaru îl spală pe Condescu

             Într-o declaraţie pentru Acces Tv, Florin Cârciumaru a declarat zilele trecute că abia aşteaptă să se întoarcă Marin Condescu, preşedintele CA al clubului, pentru a clarifica disensiunile dintre acesta şi Laurenţiu Ciurel, şeful CEO. „Abia aştept să se întoarcă domnul Condescu din Austria, să stăm la masa de dialog, să stăm cu situaţia financiară în faţă. Nu am fost şi nu sunt de acord în momentul de faţă cu atitudinea lui Condescu. La solicitarea făcută de domnul director general nu a prezentat cele solicitate pentru că până la urmă, vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, domnul director Ciurel reprezintă acţionarul principal al fotbalului. Nu văd de ce să nu prezinţi o situaţie când un acţionar principal solicită acest lucru”,

                 Florin Cârciumaru a mai declarat: „Pe româneşte vă spun, m-am cam săturat să fiu cureaua de transmisie între Complex şi Conducerea administrativă a clubului pentru că nu este corect. Domnul Ciurel, pe bună dreptate mi-a prezentat o situaţia cu domnul Răuţ, am văzut că o are şi domnul Morega despre cheltuielile clubului. M-am dus dincolo la club şi am întrebat este corect, este adevărat? Conducerea clubului mi-a dat asigurări că nu sunt datorii mai mari de 15 miliarde de lei vechi. Acum, rămâne de văzut”.
                Într-o declaraţie acordată presei în acceste zile, Ion Călinoiu-preşedintele Consiliului Judeţean Gorj-anunţa reconcilierea: . „Nu cred că e vorba de un conflict între cei doi. E o dorinţă firească a Complexului Energetic Oltenia de a vedea cum stau lucrurile în legătură cu bugetul, cu cheltuirea banilor ca să-şi facă o imagine a ceea ce înseamnă în continuare susţinere activităţii sportive de care sigur nu se va debarasa CEO. Probabil va fi fără temei propunerea lui Ciurel de a fi eliminat Condescu a doua zi după meciul din Cupe deoarece gândesc că el va conştientiza că trebuie puse la dispoziţie. Atunci dacă va pune la dispoziţie documentele nu va mai fi nevoie de schimbare. Dar, această insubordonare nu este una normală”.

Suursa Facebook
Sursa Facebook

Dumitru Glăman

Victor Ponta demolat de agenţia de presă a guvernului, Agerpres

Senatorul Valer Marian a lansat o serie de acuzaţii grave la adresa premierului Victor Ponta prin intermediul AGERPRES. Iată câteva întrebări puse de Valer Marian către Victor Ponta:

„Dacă în fragedă tinereţe, respectiv în anii ’90, aţi avut un comportament sadic faţă de tatăl dumneavoastră (menţionat şi de mama dumneavoastră într-o scrisoare publicată în presă), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor? Dacă, în vara anului 1990, când aveaţi 18 ani, l-aţi bătut bestial pe tatăl dumneavoastră, rupându-i un picior, fapt care i-a agravat starea de sănătate şi i-a grăbit decesul?
Dacă, după acest episod, aţi plecat intempestiv în Franţa, cu o geantă de voiaj, şi dacă aţi locuit în Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata lui Lucreţiu Pătrăşcanu, prietenă a mamei dumneavoastră? Dacă aţi plecat de la aceasta neanunţat, cu două geamantane, şi dacă aţi dormit ulterior prin gări şi prin parcuri?

Dacă aţi avut probleme cu poliţia franceză? Dacă aţi lucrat o lună la un restaurant Mc’Donald’s şi pentru ce motive aţi fost dat afară?

Dacă aţi locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofiţer acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, şi dacă aţi întreţinut relaţii nefireşti cu acesta?
Dacă, după ce aţi devenit procuror, le-aţi sprijinit pe mama dumneavoastră şi pe o mătuşă a dumneavoastră, să acapareze în mod fraudulos vila de la Poiana Ţapului (Buşteni), moştenită de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia Pătrăşcanu?

Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aţi soluţionat un singur dosar cu rechizitoriu şi că în acesta s-a pronunţat soluţie de achitare?

Dacă este adevărat că, în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită ‘Umbre’ sau H? Dacă aţi fost trimis la specializare antimafia în Italia cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior procuror şef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?

Dacă este adevărat că, în data de 7 mai 2012, înaintea depunerii jurământului de către primul guvern Ponta, festivitate care a început cu o întârziere de circa 15 minute faţă de ora anunţată , aţi fost invitat de preşedintele Traian Băsescu într-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil deschis, pe care vi l-a înmânat şi la care aţi discutat cu ofiţerul de legătură pe care l-aţi avut în timpul misiunii din Italia?

Dacă, în timp ce eraţi şef al Corpului de control al primului ministru Adrian Năstase, aţi încercat de mai multe ori să-l determinaţi pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg şi prieten, să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Judeţean Bihor, ‘vinovat’ pentru că l-a arestat, pentru contrabandă cu produse petroliere, pe fiul prefectului judeţului Bihor, Adrian Tarău, cunoscut sponsor local al PSD? Dacă aţi contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum vă explicaţi că mătuşa la care acesta locuia a afirmat că ultimele sale cuvinte, înainte de a se arunca în gol de pe clădire, au fost ‘Câinele Ponta m-a ucis’?

Dacă aţi participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din Târgu Jiu, proprietatea prietenului dumneavoastră Călin Lemnaru, şi la Hotelul Rin Gran Hotel din Bucureşti, proprietatea prietenului dumneavoastră Robert Negoiţă?
Care sunt motivele divorţului de prima soţie? De ce actualul socru Ilie Sârbu n-a acceptat timp de doi ani căsătoria dvs cu fiica sa Daciana?

Dacă la Târgu Jiu aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, într-un apartament dintr-un bloc situat lângă Hotelul Ana, proprietatea aceluiaşi amic Călin Lemnaru, cu o membră PSD (cu iniţialele I.V.) pe care aţi promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului Târgu Jiu? Ştiţi că aţi fost monitorizat în legătură cu această relaţie de serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI)? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe actualul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci şeful SIPI Gorj?
Dacă în acelaşi apartament aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, cu o prostituată minoră de lux, ai cărei părinţi au formulat plângere penală împotriva dumneavoastră pentru infracţiunea de relaţii sexuale cu minore? Dacă ştiţi că aţi fost monitorizat de SRI în legătură cu relaţiile sexuale cu prostituata minoră? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe colonelul Cătălin Peptan, şeful Direcţiei Judeţene Gorj a SRI în perioada respectivă? Dacă i-aţi solicitat naşului dumneavoastră George Maior, directorul SRI, să blocheze acest dosar?
Dacă, în calitate de deputat de Gorj, aţi intermediat încheierea unui contract bănos între Complexul Energetic Turceni şi cabinetul de avocatură al prietenului dumneavoastră Dan Şova, la care eraţi asociat? Care a fost valoarea totală a acestui contract?

Dacă, împreună cu amicul Dan Şova, i-aţi solicitat şi aţi primit de la actualul preşedinte al Organizaţiei judeţene PSD şi al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe-atunci directorul Direcţiei Regionale Banat Apele Române, suma de 50.000 de euro pentru a-l apăra pe fiul său vitreg într-un proces penal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promiţându-i că veţi rezolva cu preşedintele completului de judecată? Fiind chestionat ulterior, judecătorul în cauză a afirmat că nu aţi făcut niciun demers în acest sens.

De ce nu recunoaşteţi plagiatul la lucrarea de doctorat ‘Curtea Penală Internaţională’? Întâmplător, profesorii de drept care v-au absolvit, Dumitru Diaconu de la Universitatea din Piteşti şi Gheorghiţă Mateuţ de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-au fost colegi de facultate şi-mi sunt prieteni, astfel că ştiu adevărul. Aveţi demnitate, recunoaşteţi furtul şi demisionaţi!

Dacă este adevărat că, cu o săptămână înaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, împreună cu secretarul general Liviu Dragnea, le-aţi solicitat liderilor judeţeni ai PSD să discute cu preşedinţii de secţii de votare să raporteze la orele stabilite o prezenţă mai mare cu 25 de persoane decât cea reală, pentru a asigura astfel cvorumul de prezenţă la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dacă l-aţi menţionat în autodenunţul depus anul trecut la DNA, după începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea referendumului? Nu este prea târziu să recunoaşteţi şi să demisionaţi!

Dacă şi cu ce aţi fost şi sunteţi şantajat de preşedintele Traian Băsescu? Care este motivaţia reală a pactului de coabitare încheiat cu acesta?

Cine v-a impus s-o numiţi pe Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, în funcţia de procuror şef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucureşti, pe care Kovesi l-a ajutat scăpându-l de răspundere penală pe fiul său minor, autorul real al accidentării mortale a chitaristului Teo Peter de la Compact?

De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării gazelor de şist din România de către corporaţia americană Chevron?

De ce v-aţi schimbat poziţia şi v-aţi exprimat toleranţa faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex?

De ce v-aţi schimbat poziţia în privinţa statului Kosovo, recomandând recunoaşterea independenţei acestuia de către România?

Dacă aţi încheiat o înţelegere cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arborării steagului secuiesc şi lărgirea autonomiei maghiarilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc?”

Complexul Energetic Oltenia în pericol:

 

USL-ul privatizează tot sectorul energetic românesc

 

 

În această săptămână presa centrală a publicat  Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 26 iunie 2013, prin care România îşi ia noi angajamente faţă de această instituţie. Practic, ne obligăm singuri să privatizăm toată industria energetică, singurul domeniu în care am rămas independenţi după 1990.

 

        Iată câteva fragmente din aceste angajamente, cu menţiunea că este recunoscută public intenţia de privatizare majoritară. Este cu atât mai supărătoare situaţia cu cât faptul că avem profit pe primele 5 luni ale anului 2013 nu ne oblige la asemenea angajamente. Preluăm acest material de pe agenţia HOTNEWS:

           “Progrese considerabile au fost realizate de administratorul judiciar in procesul de restructurare a companiei Hidroelectrica in procedura de insolventa. Administratorul judiciar a anulat toate contractele sub pretul pietei incheiate cu firmele de tranzactionare in domeniul energiei, a renegociat 400 de contracte comerciale, a stopat finantarea proiectelor de investitii in care generarea energiei este o componenta secundara si a demarat negocierile cu sindicatele pentru contractele colective de munca in vederea unei mai bune stimulari a performantei si reducerii costurilor cu forta de munca. Hidroelectrica ramane in procedura de insolventa. Totodata, vom adopta o hotarare a Guvernului, in concordanta cu toate procedurile necesare, pentru o oferta publica initiala de 10% din actiunile Hidroelectrica imediat dupa ce va fi rezolvata situatia juridica a acesteia. Noul complex energetic Oltenia joaca un rol esential in securitatea energetica a Romaniei. [Am semnat un contract cu un consultant de tranzactie la inceputul lunii mai 2013 (actiune prealabila) pentru o IPO de 15 procente din capitalul social pana la finele lunii octombrie 2013. Avand in vedere investitiile de mari proportii de care are nevoie Complexul Oltenia, vom reevalua pasii viitori referitori la sporirea implicarii sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritara catre un investitor strategic.] Am semnat un contract cu un consultant de tranzactie pentru vanzarea a cel putin 10% din actiunile companiei Nuclearelectrica prin IPO pana la finele lunii octombrie 2013.

               Aceeaşi situaţie la Hunedoara

“ Facem de asemenea progrese in procesul de pregatire pentru privatizare a altor IS.  Am aprobat o hotarare a Guvernului in luna februarie si vom semna un contract cu un consultant de tranzactie pentru vanzarea pachetului majoritar la Electrica (o companie de stat de distributie, furnizare si servicii de electricitate) pana la finele lunii iulie 2013. Intentionam sa finalizam tranzactia pana la finele lunii noiembrie 2013.  Fuzionarea noului producator de energie Hunedoara cu cele 4 mine viabile ale C.N. Huilei a fost demarata odata cu publicarea Deciziei Consiliului de administratie privind planul de fuzionare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, din data de 24 mai 2013; asadar, se anticipeaza ca fuzionarea va avea loc pana la finele lunii iulie 2013. Pentru pregatirea privatizarii majoritare a companiei rezultate in urma fuzionarii, am aprobat o hotarare a Guvernului in luna februarie pentru vanzarea pachetului majoritar Hunedoara prin majorare de capital catre un investitor strategic si in luna martie am semnat un contract cu un consultant juridic pentru privatizare. Dupa fuzionare vom trece la privatizarea companiei. Daca nu va exista interes din partea niciunui investitor, intentionam sa trecem compania in insolventa.  In pofida tuturor eforturilor pe care le-am depus, niciun investitor strategic nu a depus vreo oferta pentru Posta Romana. Prin urmare, vor prelungi procesul de privatizare pana la finele anului 2013. Am plasat C.N. a Huilei si Termoelectrica in procedura de lichidare odata cu publicarea deciziilor AGA privind dizolvarea si lichidarea voluntara in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, la inceputul lunii aprilie 2013.”

După modelul Andrei Marga, Ion Cepoi va fi trecut în rezervă de la conducerea ICR Gorj?

 

            

Ion Cepoi
Ion Cepoi

Andrei Marga a pierdut funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. După acest model, năzbâtia ICR Gorj ar trebui să îşi schimbe conducerea dacă nu va urma chiar o dezafectare a filialei. Ion Cepoi, omul care nu a supărat pe nimeni în întreaga viaţă, se îndreaptă spre pensie şi de la conducerea Centrului de Creaţie Gorj deşi speră, după modelul brevetat de Viorel Gârbaciu, la o pensie “activă”.

 

                Scriitorul Ion Cepoi, remarcat înainte de 1989 doar prin faptul că tăia bilete pentru rockeri, a ajuns după 1989 mare om de cultură. Unii ar spune că nu a fost decât creaţia lui Constantin Popescu, cel care mai coordonează şi azi Centrul de Creaţie Gorj din umbră. Cu ajutorul lui Adrian Gorun, Ion Cepoi a primit conducerea ICR Oltenia şi o promisiune chiar pentru mai mult de atât. Doar că veştile de la ICR sunt cel puţin proaste după demisia lui Andrei Marga..

Fără ICR Gorj?

                 Cum nici Adrian Gorun nu se simte prea bine, fiind încolţit se pare chiar de DNA pentru abuzurile din fruntea Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Ion Cepoi se aşteaptă să fie schimbat cel târziu în toamnă. Din nefericire, există şanse ca ICR Gorj să dispară din toamnă după ce va derula agenda de activităţi propusă.

                  Spre deosebire de Andrei Marga, un pensionar la ICR, Lilian Zamfiroiu, numit, în această săptămână, în funcţia de preşedinte al Institutului Cutural Român (ICR), este doctor în istorie şi şi-a început activitatea în diplomaţie în 2001, după ce a lucrat ca profesor de limba română şi a cochetat cu presa, de la revista Universităţii Bucureşti, înainte de 1989, până la RRA şi Radio Vacanţa.

Potrivit presei centrale, Lilian Zamfiroiu şi-a început activitatea în diplomaţie în 2001, ca director general al Direcţiei de Comunicare şi Diplomaţie Publică din Ministerul Afacerilor Externe, iar din 2008, acesta ocupă funcţia de ministru plenipotenţiar în Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO, precum şi de adjunct al ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu, se arată în CV-ul acestuia.

Zamfiroiu, în vârstă de 50 de ani, a ocupat şi funcţii în mass-media, din 1984 până în 1987, fiind redactor-şef al revistei studenţilor din Universitatea Bucureşti, în perioada 1985 – 1989, redactor la postul estival Radio-Vacanţa Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA), se arată în acelaşi document. De asemenea, în perioada 19 ianuarie 1990 – 1 noiembrie 1991, Zamfiroiu a lucrat la Curierul de Vâlcea, fiind primul angajat (secretar general de redacţie) al primului cotidian particular apărut în România postcomunistă, potrivit aceluiaşi document. În momentul de faţă, diplomatul este director onorific al acestei publicaţii. Totodată, din iunie până în noiembrie 1992, Zamfiroiu a fost redactor de rubrică (învăţământ) la cotidianul Evenimentul zilei, iar în perioada aprilie 1995 – octombrie 1996, director al postului Radio 21 Bucureşti.

 

ICR Gorj o pune de-o campanie

 

Pe toată durata lunii august 2013, ICR Gorj organizează Şcoala Internaţională de Vară “Cultură şi spiritualitate acasă la Brâncuşi”. Din programul făcut public reţinem că pe 22 august 2013 studenţii participanţi vor audia conferinţa  “Comunităţi, societăţi, identităţi, valori şi norme în era globalizării”, prof. univ. dr. Adrian Gorun, Facultatea de Litere şi Ştiinţe Sociale, Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Desigur, Adrian Gorun va explica studenţilor cum a copiat în această carte mai multe monografii de localităţi, un scandal apărut în presa gorjeană

Pensionarul Dan Ilie Morega vorbeşte din spatele unui ONG

Foto 1
Foto 1

Bătrâneţe tristă pentru fostul deputat Dan Ilie Morega, deşi a avut multe promisiuni când a participat la “trântirea” guvernului Ungureanu nu a primit nimic în schimb. Fără partid şi fără o funcţie în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, Dan Ilie Morega şi-a tras un ONG unde s-a pus preşedinte. În numele acestei instituţii despre care nu ştie nimeni nimic, Morega emite diverse declaraţii care sunt ignorate sistematic de toţi oamenii politici ai Gorjului.

Ieşit la pensie, Dan Ilie Morega se agaţă cu disperare de viaţa publică în numele a ce a fost odată. Astfel, după ce nu a găsit un partid din partea căruia să candideze la Parlament, deşi a avut promisiuni ferme chiar de la Dan Voiculescu, Morega şi-a tras un Institut de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice. Deşi sună pompos, ONG-ul amintit nu are specialişti pentru a emite analize şi a mai fi şi recunoscute, este doar o jucărie a fostului deputat. Cel puţin deocamdată, “fătucele” din presă îl citează pentru înjurăturile debitate la adresa Puterii dar în 5-6 luni nici aceste lucruri nu vor mai fi interesate.
Cei care cunosc presa din Gorj şi relaţiile politic-patronat ştiu că Dan Ilie Morega este lăsat să vorbească pentru că declaraţiile sale sunt inofensive.

           Când strugurii sunt acri

Deşi se aştepta să joace un rol foarte important în viaţa politică gorjeană şi după pierderea mandatului de deputat, Dan Ilie Morega s-a văzut dat la o parte ca o măsea stricată. Aşa că nici măcar nu a mai fost vorba de a fi membru în Consiliul de Supraveghere al CEO, loc pe care îl avusese promis chiar de la Victor Ponta.
Duminică, 24 iunie 2013, Dan Ilie Morega s-a acoperit de ridicol în Padeşul natal, prezenţa lui fiind tolerată de Ion Călinoiu, Florin Cârciumaru şi Claudiu Teodorescu şi nu acceptată(vezi foto 1 şi 2). Senatorul Dian Popescu, cel care i-a luat locul în fruntea PNL Gorj, nu s-a sfiint în această săptămână să îl ia peste picior în media.
Aşa că atacurile la USL sunt normale din acest punct de vedere, dezamăgirea ex-deputatului fiind clamată în toată presa care nu a aflat că vorbeşte cu o persoană particulară. A apărut şi o “analiză” a Institutului amintit mai sus care zice că problemele cu care s-a confruntat România pe perioada guvernării PDL au rămas neschimbate, şi atunci ca şi acum ţara fiind condusă prin Ordonanţe de Urgenţă. Morega spune în media: „Am realizat o analiză a Guvernului USL prin prisma căderii Guvernului PDL. Nici una din problemele invocate în moţiunea de cenzură nu a fost rezolvată. Gradul de sărăcie a crescut, IMM-urile o duc din ce în ce mai greu. Creşterea absorbţiei fondurilor pentru România a fost cea mai mare minciună a Guvernului Ponta, pentru că această guvernare nu a făcut nimic pentru a înfiinţa structuri de absorbţie a fondurilor pentru IMM-uri. Ba mai mult, IMM-urile nu sunt deloc ajutate, Guvernul crescând fiscalitatea. În moţiunea de cenzură a Guvernului PDL s-a invocat interesul scăzut al investitorilor străini faţă de România. În timpul Guvernului USL, investiţiile străine s-au prăbuşit. În primele patru luni ale anului 2013 valoarea investiţiilor străine s-a ridicat la suma de 143 de milioane de euro, cu 14% mai puţin decât în anul 2012”. Chiar dacă ar trebui să înţelegem altceva, este clar că electoratul gorjean a făcut binne când a trimis în décor un asemenea om politic.
Absolut logic, Dan Ilie Morega regretă votul de anul trecut care nu i-a adus beneficii şi spune, tot în faţa media locală: „Am votat pentru căderea Guvernului Ungureanu şi am îmbrăţişat moţiunea de cenzură. Dacă aş mai fi parlamentar, acum aş vota cu două mâini pentru căderea Guvernului Ponta. România s-a condus şi se conduce doar prin Ordonanţe de Urgenţă. Este o crimă să se facă asumarea răspunderii pentru regionalizare printr-o Ordonanţă de Urgenţă, fără să existe o dezbatere publică în acest sens. Consider că este o acţiune antinaţională”. Din fericire, Dan Ilie Morega nu şi-a reînnoit mandatul.

A picat şi protejatul lui Morega

Printre ultimii protejaţi ai lui Dan Ilie Morega în viaţa politică, fostul viceprimar Mădălin Ungureanu de la Băleşti a fost înlăturat săptămâna trecută de o majoritate a consilierilor locali. Mădălin Ungureanu, fost inspector la SANEPID, a fost promovat în politică de Dan Ilie Morega pe când era în PNL, şi a fost sprijinit la Băleşti cu bani şi influenţă pentru a ieşi primar. Cum nu a reuşit să îl bată pe Aristică Paicu deşi a cheltuit în campanie peste 150 000 lei, mulţi veniţi de la Morega, Ungureanu s-a ales viceprimar cu alţi bani după sfatul şefului şi mentorului, 5000 de lei pe cap de consilier. Pe 22 iunie 2013, ziua solstiţiului de vară, Ungureanu a fost trimis acasă.

Foto 1
Foto 2
Foto 2
Foto 2

Ana Maria Popescu

Tabără de cercetare etnofolclorică pe Valea Gilortului

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ

Comunicat de presă

               În perioada 1-10 iulie 2013, CJCPCT Gorj organizează ediţia a VIII-a a Taberei de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”. Zona propusă pentru cercetare este Valea Gilortului, anume localităţile de reşedinţă şi cele componente acestora din: Prigoria, Albeni, Tg-Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Săuleşti, Vladimir, Turburea.
                Se va urmări radiografierea elementelor de cultură populară şi cultură scrisă din zonă (obiceiuri, tradiţii, arhitectură tradiţională, artă populară, monumente istorice şi de artă, conservarea memoriei locului prin colecţii muzeale, monografii şi reviste locale, formaţii şi cercuri artistice, festivaluri, concursuri, târguri şi bâlciuri, iniţiative culturale deosebite etc.).
Va fi completat un Chestionar privind necesităţile şi oportunităţile culturale ale zonei, rezultatele acestuia, după evaluarea finală, fiind comunicate şi administraţiilor publice locale în vederea compatibilizării Agendei culturale propri cu opinia comunităţii.
            Se vor face înregistrări audio şi video ale valorilor culturale existente în zonă. Se vor colecţiona în regim de donaţie sau se vor împrumuta de la proprietari obiecte de artă populară specifice zonei, urmând ca în perioada 12-15 august 2013, odată cu Zilele Culturii Populare în Gorj, la sediul CJCPCT să fie deschisă cea de a III-a Expoziţie ,,Drumeţ prin Gorjul de odinioară”.
Componenţa echipei de cercetare: Teodor Dădălău – CJCPCT, referent cultură scrisă; Pompiliu Ciolacu – CJCPCT, antropologie; Cristina Ciolacu – Palatul Copiilor, artă populară; Vasile Ciora – coregraf, Ansamblul ,,Doina Gorjului”; Ion Popescu-Brădiceni – etnolog, Universitatea ,,C-tin Brâncuşi”; Stelian Florescu – CJCPCT – consultant artistic muzică; Iohana Drăghici – CJCPCT, sociolog; Marinel Tira – fotograf, AAF Craiova; Luminiţa Tudorescu – CJCPCT, tehnoredactor.
             Menţionăm că aceasta este cea de a doua Tabără de specialitate organizată în acest an de CJCPCT Gorj, fiind precedată de Tabăra de artă religioasă de la Măceşu (ediţia I, 21-23 iunie 2013) şi urmată de Tabăra Internaţională de Artă din cadrul Festivalului Internaţional de Arte Vizuale GORJFEST (27 iulie-8 august 2013).