SRI a început retragerea oamenilor din ANAF

 

Serviciul Român de Informații (SRI) a început încă din  luna mai 2016  procesul de retragere a ofițerilor detașați în cadrul ANAF, iar retragerea în bloc a celor 23 de ofițeri care se mai află încă în structura Fiscului s-ar putea încheia în scurt timp, a comunicat purtătorul de cuvânt al acestei instituții.  Potrivit SRI, pentru punerea în aplicare a deciziei mai este necesar doar avizul CSAT.

Eduard Hellving, directorul Serviciului Român de Informații, a demarat din 2016 un proces care vizează adaptarea acestei instituții vitale pentru securitatea statului român la schimbările legislative apărute. După denunțarea unor protocoale cu diverse instituții, în aceste zile s-a aflat că și ofițerii detașați la ANAF prin decizia CSAT vor fi retrași.

„S-a demarat un proces de retragere, proces de retragere care a început încă din luna mai 2016, după o analiză pe care a făcut-o directorul SRI, Eduard Hellvig. Începând din luna mai, când erau 28, am ajuns acum la 23”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SRI în presa centrală.

A atras atenția o precizare a lui Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt SRI, retragerea ofițerilor nu a fost cerută de o altă instituție a statului, ci a fost luată intern de SRI.

„Nu a cerut nicio instituție. Pur și simplu noi am avut niște obiective trasate de CSAT, pe care ni le-am atins încă din acel moment, din 2016, și a început un proces firesc de retragere a noastră și de înlocuire a ofițerilor de la SRI cu angajați ai ANAF-ului pe respectivele posturi”, a afirmat reprezentantul SRI.

Au fost interesante și precizările privind atribuțiile ofițerilor detașați de SRI la ANAF, care „au contribuit la creșterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme și proceduri de lucru unitare și, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate. Acestea au fost misiunile”, a declarat Ovidiu Marincea.

Oficialul SRI a afirmat că niciodată numărul de ofițeri detașați în ANAF nu a trecut de 28.

„28, niciodată nu au fost mai mulți. Alea cu sute de prin presă …  au fost total eronate. Aceștia sunt toți. Cei mai mulți au fost 28, acum sunt 23”, a spus acesta pentru presa centrală.

Retragerea tuturor ofițerilor este doar o chestiune de timp, întrucât documentele care trebuie avizate de CSAT au fost transmise și urmează să fie semnate.

„Din partea noastră hârtiile au plecat către ANAF și CSAT, au fost semnate și au primit număr de înregistrare, acum trebuie să semneze toți membrii CSAT, Guvernul … și să îi retragă. (…) În foarte scurt timp. Imediat ce toți membrii CSAT semnează acea cerere a directorului SRI”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Sunt două chestiuni diferite. Procesul de retragere a început în 2016 pentru că ne-am atins obiectivele, dar acum îi retragem pe toți. Ca să-i retragi pe toți și să-i retragi pe toți odată, este nevoie de o aprobare a CSAT, pentru că CSAT ne-a trimis acolo. Una este că retragi câțiva și aceia să fie înlocuiți cu oameni de la ANAF și alta este să-si retragi pur și simplu pe toți. Ca să anulezi o decizie a CSAT este necesară o altă decizie a CSAT”, a spus Ovidiu Marincea.

Reclame

Incompetența procurorilor DNA pune sub semnul întrebării lupta anticorupție din România

geludiaconuDirecția Națională a Anticorupție, una din instituțiile cheie în lupta anticorupție din ultimii ani, a început să înregistreze în ultima perioadă eșecuri răsunătoare în documentarea dosarelor pe care le instrumentează. Tot mai des aflăm despre deciziile unor judecători care întorc înapoi dosarele DNA pentru carențe grave. Pe lângă corul de lăudători ai DNA, care nu văd decât reușitele, trebuie dezbătute  aceste eșecuri care pun sub semnul întrebării însăși lupta anticorupție. Ultimul caz, cel mai răsunător dintre ele, îl are în centru pe Gelu Diaconu, fostul șef ANAF, cel căruia procurorul a încercat să-i interzică să vorbească în spațiul public. Abuzurile DNA în această speță sunt mai mult decât evidente și arată o panta periculoasă pe care s-a pornit.

Judecătorii de la ÎCCJ au decis să-i dea câștig de cauză lui Gelu Diaconu, fostul șef ANAF,  în dosarul “Partida Romilor”, în care este urmărit penal pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. Magistrații au întors dosarul la DNA, dovadă clară a unei activități defectuoase. De luni bune, Gelu Diaconu a încercat să își demonstreze nevinovăția dar s-a izbit de încăpățânarea și suficiența  unor procurori incompetenți. Stai și te întrebi dacă pentru lupta anticorupție merită să avem astfel de eșecuri, să sacrificăm viața și cariera unor specialiști. Am vrea să știm cum se explică eșecurile DNA din ultima perioadă, înfrângeri care riscă să compromită munca acestor specialiști care și-au făcut un port-drapel din lupta anticorupție?

Gelu Diaconu, slabă consolare

Celor care au urmărit cu atenție cazul Gelu Diaconu, omul care a lucrat o viață în Finanțe, și a fost trimis în judecată de DNA pentru o vină imaginară, le-a reținut cu siguranță atenția declarația de televiziune a impricinatului:

”Eu de 8 luni de zile am cariera terminată, reputaţia mea a fost terfelită, aşa încât dacă dosarul a fost întors înapoi la DNA nu e o mare surpriză. Am studiat foarte bine dosarul, împreună cu avocaţii. E incredibil ce poate conţine un astfel de dosar care se bazează pe constatări profund eronate făcute de angajaţii DNA. Faptul că dosarul s-a întors la DNA e o probă evidentă că justiţia s-a întors în România. Am văzut judecători super-profesionişti. Dacă nu era aşa, rămâneam o ţară feudă.”

De fapt, Gelu Diaconu trăiește o dramă provocată de niște procurori iresponsabili care și-au  dovedit incompetența. Dacă în România, procurorii ar răspunde pentru abuzurile lor, cei din cazul Diaconu ar avea multe de tras. Altfel, aceste abuzuri nu produc decât revoltă și opinia că avem de-a face cu o instituție care ignoră drepturile omului.

 

Instanța, necruțătoare cu incompetența procurorilor

 

Instanța a fost cât se poate de clară:1. Admite cererile inculpaților și constată neregularitatea actului de sesizare ( respectiv a rechizitoriului) si restituie dosarul la DNA; 2. Constata nulitatea ordonantelor dispuse de procuror in dosar. Judecătorii dau o palmă clară și grea DNA: ” Constată neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr.7/P/2015 din 18 iulie 2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupţie, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaților, indicarea încadrării juridice, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, după cum urmează: 1) pentru Păun Nicolae, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.292 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 2) pentru Ivan Gheorghe, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen. și prev. de art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 3) pentru Paraschiv Iulian Costel, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.29 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 4) pentru Mărgărit (fostă Radu) Irina-Valeria, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.29 lit.a şi b din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 5) pentru Rotariu Florentina, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.292 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 6) pentru Diaconu Gelu-Ştefan, cu privire la infracțiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C. pen.; 7) pentru Gogancea-Vătăşoiu Mihai, cu privire la infracțiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C. pen.; 8) pentru Voicu Mădălin Ștefan, cu privire la infracțiunea prev. de art.291 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000; 9) pentru SC Niky Scorpion Alcom SRL, cu privire la infracțiunea prev. de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.35 alin.1 C. pen. ”

Foarte important, magistrații ”Constată nulitatea Ordonantelor emise de procuror în dosarul nr.7/P/2015 la datele de 24.07.2015, 20.10.2015, 15.02.2016 şi 19.05.2016, prin care s-a dispus efectuarea constatărilor tehnico-științifice. Exclude din materialul probator rapoartele de constatare efectuate în baza ordonanțelor mai sus-menționate, după cum urmează: Raportul de constatare datat 16.12.2015 – întocmit de specialistul Ionel Iulian George, Raportul de constatare datat 21.12.2015 – întocmit de specialistul Gheorghiţă Teişan, Rapoartele de constatare datate 19.02.2016 şi 27.05.2016 – întocmite de specialistul Liviu Balaur. II. Respinge, ca neîntemeiate, cererile şi excepţiile formulate de inculpata Olteanu Carmen. III.A. Admite contestația formulată de inculpatul Păun Nicolae împotriva Ordonanței din 22.02.2016 emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Dispune ridicarea, în parte, în limita a 2/3 din sumele corespunzătoare drepturilor salariale (indemnizație de deputat) încasate de inculpatul Păun Nicoalae începând cu luna septembrie 2016, a popririi asigurătorii instituită prin Ordonanța din 22.02.2016 emisă îndosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra contului curent cu cod IBAN: …….. deschis la Reiffeisen Bank SA, Agenția Sebastian, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr.221-225, sector 5, titular de cont Păun Nicolae (domiciliat în ………). B. Admite contestația formulată de inculpata SC Niky Scorpion Alcom SRL împotriva Ordonanței din 22.02.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Dispune ridicarea, în parte, în limita sumelor de bani ce trebuie plătite de SC Niky Scorpion Alcom SRL: – în baza Contractului de asistență juridică Seria B 828974/2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și Cabinetul de avocatură Oancea Violeta), dar nu mai mult de 25.000 lei plus TVA; – în baza Contractului de execuție de lucrări nr.15/28.07.2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și SC Hestia Protection SRL), dar nu mai mult de 49.500 lei plus TVA; – în baza Contractului de prestări servicii pentru execuția lucrărilor de detecţie şi avertizare la incendiu nr.160/4.08.2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și SC Electroinstal Solution SRL), dar nu mai mult de 11.285,47 lei plus TVA, a popririi instituite prin Ordonanța din 22.02.2016 emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra conturilor bancare deținute la Raiffeisen Bank SA de către SC Niky Scorpion Alcom SRL (CUI 3511840, cu sediul social declarat în București, str.Glicinelor nr.4-14, sector 5). ”

Ca să fie fără dubiu pentru toată lumea, aceeași instanță: ”Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpata SC Niky Scorpion Alcom SRL împotriva Ordonanței din 11.05.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. IV. În temeiul art.250 alin.51 C. pr. pen., admite contestațiile formulate de inculpații Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai conform art.250 alin.1 C. pr. pen., împotriva Ordonanței din 7.07.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Desființează în totalitate ordonanța mai sus-menționată și dispune ridicarea măsurilor asiguratorii aplicate în baza acestei ordonanțe. V. Respinge ca nefondată, cererea formulată de partea civilă Secretariatul General al Guvernului, de instituire a măsurilor asiguratorii în cursul camerei preliminare. Copie de pe încheierea motivată va fi comunicată Parchetului, inculpaților și părților civile, în conformitate cu disp. art.345 alin.2 C. pr. pen. Conform art.345 alin.3 C. pr. pen., în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate, procurorul va remedia neregularitățile actului de sesizare și va comunica dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii Păun Nicolae, Rotariu Florentina, Voicu Mădălin Ştefan, Olteanu Carmen, Ivan Gheorghe, Grigore Vasilica, Pepenel Valentin, Paraschiv Iulian Costel, Margarit (fostă Radu) Irina-Valeria, Diaconu Gelu Ştefan, Gogancea Vătăşoiu Mihai și S.C. Niky Scorpion Alcom SRL, în sumă de câte 35 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Cu drept de contestație odată cu încheierea pronunțată conform art.346 C. pr. pen.”

 

Dumitru Glăman

Românii, la mâna Fiscului

CardAgenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să aibă acces la toate datele privind plăţile efectuate cu cardul de către persoanele fizice la POS-urile instalate în magazine, măsura fiind propusă în cadrul proiectului de conectare a tuturor caselor de marcat ale firmelor la sistemul informatic al Fiscului, arată un proiect de hotărâre de guvern.

Proiectul de act normativ acordă angajaţilor Fiscului acces la informaţii detaliate despre toate plăţile făcute cu cardurile în România şi despre posesorii cardurilor care au făcut plăţile.

În cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID-ul terminalului, ID-ul comerciantului, numărul, valoarea, data, ora,  minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Prevederea este inclusă într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, care reprezintă legislaţie secundară în materie fiscală.

Legislaţia actuală prevede că marii contribuabili vor fi obligaţi să utilizeze case electronice de marcat începând cu data de 1 aprilie 2017, în timp ce de la 1 iulie 2017 obligaţia este impusă şi contribuabililor mijlocii. Contribuabilii mici vor fi obligaţi să folosească astfel de aparate de la 1 noiembrie 2017.

CEO executat silit de ANAF

sediu-CEODeși managementul Complexului Energetic Oltenia tocmai comunicase presei că firma gorjeană nu înregistrează datorii la buget, ANAF-ul tocmai a trecut la executare silită.Obligaţiile restante la bugetul de stat însumează 5,692 milioane lei.

Complexul Energetic Oltenia mai are datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu a plătit circa jumătate de milion de lei (572.035 lei).Astfel, pentru recuperarea prejudiciilor la bugetele statului, ANAF a dispus începerea procedurii de executare silită a complexului energetic.

CE Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania produce 95% din lignitul României şi poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

 

Producătorul de cărbune şi energie electrică şi termică a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei , iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuilei afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%.

CE Oltenia îşi bugetase pentru acest an investiţii de 870 milioane de lei, o parte din sumă pentru proiecte de reducere a influenţei costurilor cu certificatele de emisii poluante şi pentru construirea unei staţii de brichetare a cărbunelui pentru obţinerea de certificate verzi.