Laurențiu Ciubotărică trimis după gratii 24 de ore

CiuboPolițiștii și procurorii gorjeni au mai făcut una nefăcută, ca să arate că lucrează în cel mai corupt județ din țară dar unde nu sunt corupți, au dispus o nouă reținere de 24 de ore.Directorul interimar al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurențiu Ciobotărică, a fost reținut miercuri seara de polițiștii gorjeni pentru abuz în serviciu, el fiind acuzat că a acordat suma de 120.000 lei unui membru al Directoratului companiei ca să demisioneze.

Laurențiu Ciobotărică este acuzat că în luna ianuarie a acestui an a acordat, prin hotărâre de Directorat, suma de 120.000 lei lui Aurel Medințu, la acel moment director al Diviziei Energie din cadrul companiei, pentru a încheia cu acordul părților mandatul său de conducere. Anchetatorii susțin că Medințu nu ar fi avut dreptul să încaseze respectivii bani, administrația CEO luând această hotărâre în baza unui plan conform căruia salariații companiei au dreptul să plece la cerere cu șase salarii compensatorii.

La audieri a fost adusă și șefa Direcției Juridice din cadrul CEO, Dorina Jianu, cea care a permis alocarea sumei de 120.000 către fostul director al Diviziei Energie, aceasta părăsind sediul IPJ Gorj fără a da declarații.

Ministrul Energiei, Victor Negrescu, a precizat miercuri seara, pe pagina sa de socializare, că imediat ce va avea „confirmări din partea organelor legale”, va începe demersurile de îndepărtare din CEO a persoanelor asupra cărora planează suspiciuni de corupție.

„Sunt deosebit de îngrijorat de situația de la Complexul Energetic Oltenia și de suspiciunile care planează asupra unora din cei care conduc societatea. Nu avem nicio ezitare în cazurile de corupție și imediat ce vom avea confirmări minime din partea organelor legale, vom începe demersurile de îndepărtare din companie a acestor persoane. Vă reamintesc faptul că avem de gestionat un domeniu excepțional de dificil și vă reamintesc că deja am făcut trei plângeri penale la Compania Națională a Uraniului, iar subiectul zilei este dosarul Rompetrol în care Ministerul Energiei s-a constituit în parte civilă. Sunt dovezi clare a moștenirii teribile pe care o are România în domeniul energetic”, a spus Victor Grigorescu.

CEO rămâne fără conducere într-un moment dificil, decizia fiind mutată la controversatul ministru al Energiei a cărui agendă oricum cuprinde sfârșitul energiei pe cărbune.

Reclame

DNA tropăie de nerăbdare să-l bage pe Şova la „beciul domnesc”

SovaDNA a reuşit după străduinţe inimaginabile, presiuni vecine cu abuzul asupra parlamentarilor cu probleme şi noi dosare care nu prea stau în picioare, a se vedea decizia magistraţilor privind pe celălalt inculpat în dosar, să-l aresteze pe Dan Şova. Că nerăbdarea e mare în anumite structuri ale Puterii, Şova este prezentat la mandat de 30 de zile după doar o oră de la arestare. Ce judecător va îndrăzni să înfrunte Inspecţia Judiciară şi să nu-l reţină pe Şova 30 de zile cum e ordinul DNA?

Dan Şova a fost reținut de procurorii DNA pentru 24 de ore în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă în legătură cu un contract de asistenţă juridică de la CET Govora. El va fi dus în fața judecătorilor de la  ÎCCJ cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, chiar azi.

În acest dosar, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins definitiv miercuri cererea DNA de arestare preventivă a lui Mihai Bălan.

Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al CET Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

„Concret, Dan Şova i-a spus persoanei denunţătoare că îi poate asigura încheierea unui contract de asistenţă juridică cu CET Govora SA, de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de 10.000 euro/lună. În schimbul acestui serviciu, Şova a pretins de la persoana denunţătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistenţă juridică ce urma să se încheie între CET Govora şi casa de avocatură respectivă”, susţin procurorii.

DNA precizează că, în decembrie 2011, între CET Govora, reprezentată de Mihai Bălan în calitate de director general, şi societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistenţă juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună.

Contractul s-a încheiat pe o perioadă de un an, iar obiectul acestuia se referea la activităţi juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.

„În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeaşi perioadă, Şova a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasaţi în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puţin timp după ce societatea de avocaţi încasa banii de la CET Govora. În decembrie 2012, contractul de asistenţă juridică s-a încheiat prin ajungere la termen. La acea vreme Bălan nu mai ocupa funcţia de director general al CET. În martie 2013, Mihai Bălan a revenit în funcţia de director general al CET Govora”, explică anchetatorii.

De asemenea, în mai 2013, între CET Govora reprezentată de Bălan şi aceeaşi societate de avocatură s-a încheiat un nou contract de asistenţă juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună.

„Contractul s-a încheiat pe o perioadă de un an, iar obiectul acestuia se referea la activităţi juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora. În perioada contractuală, Dan Şova a încasat comisionul pentru 40.000 euro. Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat faptul că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi în mod direct către stingerea unei datorii provenite din obligaţiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în Bucureşti”, au mai reţinut anchetatorii.

Procurorii au constatat că Mihai Bălan a încheiat două contracte cu societatea de avocaţi şi, în perioada ianuarie 2012 – august 2014, a avizat din partea CET plăţile efectuate în baza acestora, cu încălcarea dispoziţiilor legale, conduită care a condus la vătămarea intereselor legale ale societăţii de stat, producând o pagubă patrimoniului de peste 1,3 milioane lei.

Ioan Oltean, primul pedelist care va fi băgat la zdup

Ioan-Oltean-1Deşi în ultimul an DNA a făcut eforturi „supraomeneşti” să nu ajungă la foştii membri ai PDL preluaţi de PNL, se pare că acum vor urma şi numele mari: Oltean, Blaga, Videanu, Negoiţă ş.a. Deocamdată se cere la Parlament reţinerea sa şi băgarea la „beciul domnesc”.

Procurorii DNA au surprins adevărata relație dintre deputatul PNL Ioan Oltean și Crinuța Dumitrean, fosta șefă a ANRP. Deși ea conducea ANRP, procurorii spun că Dumitrean îl vedea ca pe un șef pe Oltean. Așa ar fi fost posibil, acuză procurorii, ca Oltean să intervină la Dumitrean pentru ca afaceristul Mihai Rotaru, de exemplu, să primească, cu prioritate, bani de la Agenție în urma unor rapoarte de supraevaluare a terenurilor.

”Activitatea infracţională şi intermedierea relaţiilor între inculpaţi, finalizată cu primirea titlului de despăgubire pentru suma de 87.291.596 lei de către Rotaru Mihai în data de 17.06.2010, s-a derulat din iarna anului 2014, pe parcursul a 7 luni. Această activitate infracţională a fost circumscrisă folosului bănesc necuvenit obţinut de către Rotaru Mihai şi s-a aflat în strânsă legătură cu urgentarea şi aprobarea dosarului de despăgubire nr. 46076/CC dar, în egală măsură, a corespuns şi interesului numitului Oltean Ioan, care a primit suma de 600.000 euro de la cesionar pentru traficul de influenţă realizat.

Astfel, în dosarul de despăgubire nr. 46076/CC/2009 a fost emis titlul de despăgubire nr. 8250 din data de 17.06.2010, de către preşedinta A.N.R.P, inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA pentru cesionarul ROTARU MIHAI.

Decizia de despăgubire nr. 8250 din 17.06.2010 s-a bazat pe hotărârea din aceeaşi zi a celor 7 membrii C.C.S.D, pe raportul supraevaluat al expertului evaluator NEGURICI SERGIU privind terenul situat în Piteşti, în suprafaţă de 61.857 mp , pe actele materiale individuale de complicitate îndeplinite de OLTEAN IOAN şi pe documentele depuse de ROTARU MIHAI care au constituit acte de complicitate pentru decizia infracţională a autorilor.

De asemenea, din (…) a rezultat că, deputatul OLTEAN IOAN, care avea relaţii cointeresate cu cesionarul și cu preşedinta A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA și–a exercitat influența la aceasta din urmă şi astfel a obţinut pentru ROTARU MIHAI urgentarea şi aprobarea despăgubirii. În schimb numitul ROTARU MIHAI i-a remis numitului OLTEAN IOAN anterior datei de 17.06.2010, suma de 600.000 euro, locul primirii banilor fiind în incinta parohiei din Chitila.

(…) , doar traficul de influenţă exercitat la nivelul preşedintei A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA nu ar fi avut aptitudinea să determine obţinerea folosului necuvenit pentru cesionar, deoarece decizia nu aparţinea în exclusivitate acesteia, ci despăgubirea putea fi obţinută numai prin votul, decizia, aprobarea tuturor celor 7 membrii. Aşa fiind, concluzia care rezultă este aceea că actele de abuz şi complicitate, la care s-a adăugat traficul de influenţă, au asigurat cesionarului – cumpărător de influenţă folosul necuvenit.

Premisa desfăşurării activităţii infracţionale de abuz şi complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, o constituie iniţiativa complicelui, ROTARU MIHAI, care a fost cel activ în acest lanţ al corupţiei, în care interesul său şi al intermediarului, OLTEAN IOAN, coroborat cu acceptarea rezultatului păgubitor pentru bugetul public de către funcţionarii decidenţi, prin încălcarea dispoziţiilor legale obligatorii, realizează elementele materiale ale laturii obiective a acestor infracţiuni.”, spun procurorii în referatul de arestare preventivă al Crinuței Dumitrean.

În plus, procurorii au descoperit cum lucrau Oltean și Dumitrean. ”Rotaru Mihai a depus cererea de soluţionare cu prioritate pe numele (…), cunoscând traseul rezolvării, iar traficul de influenţă realizat de Oltean Ioan la preşedinta A.N.R.P. pentru el, i–au asigurat o certitudine în plus că această modalitate de rezolvare, deplin cunoscută şi familiară, îi aduce profitul aşteptat.

 

Aşa fiind, în momentul în care un dosar de despăgubire apărea pe numele cesionarului protejat, acordarea unei despăgubiri consistente şi soluţionarea foarte rapidă a dosarului, prin parcurgerea etapelor legale într-un mod formal, indiferent câte note de observaţii conţinea dosarul din partea personalului aparatului tehnic de specialitate, ţineau de rutină.

Astfel, (…) , Olteanu Ioan era ca un şef pentru Dumitrean Crinuţa, fiind notoriu în rândul funcţionarilor că, Rotaru Mihai care avea mai multe dosare de despăgubire în care era cesionar, beneficia de soluţionări rapide şi despăgubiri generoase, preşedinta acordând sprijin direct soluţionării dosarelor de despăgubire de interes pentru acesta.

Oltean Ioan nu avea atribuţii funcţionale ori de demnitate publică, nici măcar tangente cu activitatea ANRP, numirea membrilor CCSD, inclusiv a preşedintelui ANRP fiind în competenţa primului ministru.( (…)).”, notează oamenii legi.

Procurorii DNA au constatat că, ”analizând portalul Camerei Deputaţilor rezultă că, Oltean Ioan are activitate în comisii permanente din domeniul administrativ local iar iniţiativele sale legislative în domeniul proprietăţii preluate abuziv lipsesc, având activitate parlamentară intensă pe alte domenii. Cu toate acestea, Oltean Ioan era o prezenţă constantă în instituţie, în biroul preşedintei şi era considerat şef de către aceasta, (…).

Adăugând şi faptul că, unele dosare de despăgubire erau soluţionate rapid, peste ordinea reglementată, contrar dispoziţiilor legale – aşa cum s-a întâmplat şi cu dosarul nr. 46076/CC – doar în considerarea faptului că acel cesionar era protejatul său, sunt realizate condiţiile unui act material de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Obţinerea de despăgubiri în câteva luni, reprezintă o soluţionare foarte rapidă a cererii, justificată numai prin relaţia creată, anterior descrisă, căreia dacă îi adăugăm şi contextul remiterii de către Rotaru Mihai numitului OLTEAN IOAN a unui procent de aproximativ 30% din valoarea folosului necuvenit încasat (600.000 euro din suma de 87 milioane lei reprezintă aproximativ 30%), ne ajută la conturarea imaginii infracţionale.

Sub acelaşi aspect, (…) confirmă că numitul Rotaru Mihai în mod obişnuit îşi rezolva la A.N.R.P dosarele sale de cesionar de despăgubiri, deoarece în mod uzual şi rutinar erau tratate prioritar, dosarele sale de CCSD condusă de către Dumitrean Crinuţa Nicoleta, coroborate cu dovada că „singurii care puteau aproba rapoartele de evaluare erau membrii C.C.S.D a căror decizie era suverană”, reprezintă probe solide care confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil existența infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, reținute în sarcina membrilor CCSD şi cumpărare de influenţă în sarcina cesionarului Rotaru Mihai.

Astfel, (…) relevă că dosarele înregistrate la A.N.R.P erau tratate cu prioritate şi erau soluţionate în regim de urgenţă numai în baza deciziei membrilor C.C.S.D fiind repartizate evaluatorului de către aceeaşi C.C.S.D şi tot această CCSD era singura competentă şi suverană să aprobe raportul de evaluare, să-l respingă, să dispună refacerea acestuia, iar decizia de acordare a despăgubirilor putea fi luată numai prin votul şi dispoziţia membrilor C.C.S.D.”, se mai arată în referatul DNA.

Teodora Ciobanu, directoarea lui Cârciumaru reținută pentru șpagă la ocuparea posturilor

 

 

Teodora

 

Procurorii par să se apropie tot mai mult de Florin Cârciumaru, rând pe rând oamenii lui ajung la pușcărie. Acum este rândul Teodorei Ciobanu, directorul Direcției Publice de Protecție Socială, dar vor urma și alții.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 21.05.2015, ora 15:30, până la data de 22.05.2015, ora 15:30, a inculpatei CIOBANU TEODORA CRISTINA, director în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială (DPPS) Târgu-Jiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

În ordonanța de reținere se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:  În perioada 2007-2015, inculpata Ciobanu Teodora Cristina, în calitate de director în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială (DPPS) Târgu-Jiu, a pretins de la mai multe persoane sume de bani cuprinse între 4.000 lei – 3.000 de euro, primind în final suma totală de aprox. 4.000 euro.
Sumele de bani au fost pretinse și primite de inculpata Ciobanu Teodora Cristina în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în vederea angajării sau promovării persoanelor respective pe diferite funcții (infirmier, asistent medical, etc.) din cadrul instituției publice unde inculpata își desfășura activitatea. În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Direcției Generale Anticorupție.
Inculpatei Ciobanu Teodora Cristina i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca la data de 22 mai 2015 să fie prezentată Tribunalului Dolj, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

DNA-ul l-a luat la scuturat pe edilul din Miercurea Ciuc

 

Raduly

Procurorii Directiei Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat  percheziții la Primăria Miercurea Ciuc, într-un dosar privind suspiciuni de corupție, vizați fiind primarul și un viceprimar. Primarul din Miercurea Ciuc, Robert-Kalman Raduly, ar fi primit mită lunar de 10.000 euro de la firma care taxează locurile de parcare în municipiu, informează MEDIAFAX. Primarul și viceprimarul din Miercurea Ciuc au fost reținuți.

Într-un comunicat de presă transmis miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că procurorii DNA de la Secţia de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2007 – 2015.

În acest dosar, au loc percheziţii la nouă adrese din judeţele Harghita, Mureş şi Ilfov, din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice, mai spune DNA. Raduly Robert Kalman este primar al oraşului Miercurea Ciuc din anul 2004.

Acuzații grave pentru edilul din Miercurea Ciuc

Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, vizat de percheziţiile făcute de DNA într-un dosar privind infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, a fost adus cu mascaţii la sediul primăriei, acesta  spunând ziariștilor că procurorii caută documente ”care au legătură cu sportul”.

Raduly Robert Kalman a fost adus la sediul Primăriei Miercurea Ciuc în jurul orei 12.00, cu o maşină a mascaţilor.În acest dosar, au loc percheziţii la nouă adrese din judeţele Harghita, Mureş şi Ilfov, din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice, mai spune DNA.

Primarul Ráduly Róbert Kálmán ar mai fi primit mită de 200.000 lei în schimbul obţinerii autorizaţiilor de construcţie şi pentru realizarea amenajărilor rutiere necesare construirii şi funcţionării Hipermarketului Dedeman din Miercurea Ciuc.

Altă faptă vizată ar fi abuz în serviciu, în legătură cu atribuirea unei locuinţe A.N.L. în favoarea unui consilier judeţean la C.J. Harghita.Primarul Ráduly Róbert Kálmán ar mai fi condiţionat atribuirea contractului de servicii având ca obiect „servicii de telefonie mobilă”, în favoarea S.C. Vodafone S.R.L., de primirea sumei de 5.000 euro.

Primarul Raduly Robert-Kalman şi viceprimarul Szoke Domokos ar fi obţinut foloase necuvenite de la SC Topo Service SA, în perioada 2007-2014, pentru a aproba plăţi nejustificate, în mai multe tranşe, în favoarea firmei care a avut contract de executare a lucrărilor de cadastru general, deşi nu erau îndeplinite condiţiile tehnice şi de legalitate.

Potrivit surselor judiciare, viceprimarul Szoke Domokos, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a favorizat S.C. Garden Center Grup S.R.L. din Bucureşti, care a primit un contract de lucrări de la Administraţia locală Miercurea Ciuc, având ca obiect „Amenajare zona verde str. Ret”, în valoare estimată de peste 1,3 milioane lei. Finanţarea obiectivului de investiţii a fost supradimensionată de 100 de ori.

Un primar certat cu legea

Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a mai avut probleme cu legea, el fiind acuzat   de violențe în 2013 si 2014. Raduly Robert Kalman, a fost acuzat în iulie 2014 că a încercat să strângă de gât un consilier local al UDMR, împotriva sa fiind depus un denunț penal la IPJ Harghita, la Parchetul de pe lângă Judecatoria Miercurea Ciuc, la Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita și în atenția DNA.

În plângerea penală se sesiza faptul că primarul Raduly Robert Kalman l-a agresat în timpul unei ședinte a grupului UDMR din Consiliul Local pe un consilier al acestei formațiuni și că nu este pentru prima dată cand ar fi fost violent cu consilierii locali si chiar cu unul dintre viceprimari.