De frica DNA, Cioloș nu cumpără ”Cumințenia Pământului”

cumintenia-dbvz6814ewEșec uriaș al guvernului tehnocrat, după ce nu a convins pe români să dea bani pentru ”Cumințenia Pământului”, acum Guvernul nu vrea să dea banii de teama DNA. Premierul Dacian Cioloş a afirmat joi că aşteaptă punctul de vedere al Parlamentului cu privire la ordonanţa de urgenţă privind achiziţia operei de artă „Cuminţenia Pământului”.

„Baza legală e în Parlament acum. E ordonanţa de urgenţă care stabilea modul de achiziţionare. Aşteptăm punctul de vedere al Parlamentului pe ordonanţa respectivă”, a declarat Cioloş, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, fiind întrebat care au fost motivele pentru care a fost amânată semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru această operă de artă.

Totodată, întrebat dacă s-a discutat miercuri în şedinţa de Guvern despre o nouă OUG privind „Cuminţenia Pământului”, premierul Cioloş a răspuns: „O să vă explice Ministerul Culturii care a fost abordarea pe care au propus-o”.

Klaus Iohannis în campanie electorală la Târgu-Jiu

 

 

iohannisHotărât lucru, președintele Klaus Iohannis a intrat în campanie electorală la Târgu-Jiu în favoarea Dreptei. Acesta a declarat, vineri, în cadrul unei dezbateri, la Târgu Jiu, că județul Gorj este „cel mai văduvit județ”. „Cum s-a ajuns aici? Cum se face ca un județ cu un asemenea potențial a pierdut 15% din oameni în ultimii 10 ani. Cum se face că acest potențial nu a fost valorificat?”, a spus Klaus Iohannis.Nu era prea greu să realizăm că e vorba de cele trei mandate de deputat ale lui Victor Ponta.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că modul în care se face administraţie publică în România trebuie să se schimbe, fiind nevoie de viziune pentru ca problemele să fie rezolvate, nu să se „cronicizeze” şi a explicat că soluţiile stau inclusiv în deschiderea către societatea civilă.

Explicația acestei diferențe ar trebui căutată, cred eu, în explorarea performanței administrative de-a lungul anilor și în adecvarea viziunii politice a elitelor colectivității. (…) Cred că este momentul unei schimbări de paradigmă în administrație. Comunitățile locale au nevoie de un alt mod de a face administrație: trasparent, eficient, responsabil, cu respectarea legii, cu preocupare pentru cetățean, nu pentru câștigul propriu sau pentru câștigul unui partid politic.

Dezvoltarea unei comunități nu poate exista în absența unei relații corecte între cetățeni și instituții. Cetățenii sunt cei mai importanți aliați, cei mai onești și de încredere, pentru că este comunitatea lor. Transparența administrației publice locale, a serviciilor publice județene și deschiderea pentru dialogul cu societatea civilă sunt primii indicatori ai bunelor intenții în guvernarea comunității și prima șansă de pre-dezvoltare”, a mai afirmat președintele României.

Dar iată tot ce a spus președintele României la Târgu-Jiu:

„Bună seara!
Domnule Prefect,
Domnule Preşedinte al Consiliului judeţean,
Domnule Primar,
Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru primire și pentru că ați acceptat organizarea acestei dezbateri! Pentru mine, a fost foarte important să vă întâlnesc. Salut faptul că sunt în sală reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice, profesori, medici, membri ai organizațiilor neguvernamentale, cu alte cuvinte, o parte din acei oameni care pot influența ori schimba destinul unei comunități, acestei comunități, din Târgu Jiu.

Aș porni de la titlul generic sub care se desfășoară această dezbatere. România va fi puternică atunci când fiecare din regiunile și fiecare județ vor fi puternice prin prosperitate, servicii publice de calitate și oportunități pentru cetățeni.

Am avut astăzi plăcerea să vizitez în județul dumneavoastră locuri încărcate de istorie și simbolistică și am întâlnit oameni minunați. Am fost la început aici, în Târgu Jiu, la Coloana Infinitului, unde am participat la o manifestare foarte frumoasă, dedicată eroilor care au apărat orașul acum o sută de ani, au apărat România. Pe urmă, am vizitat Tismana, loc binecuvântat. Am făcut o escală la Hobița, la casa părintească a lui Brâncuși, și, iată, am revenit aici, în Târgu Jiu, și, împreună cu domnul Primar, am făcut o scurtă, dar foarte frumoasă plimbare prin cel mai frumos parc, cel mai renumit parc.

Gorjul este un loc excepţional al României, în măsura în care identitatea sa şi istoria l-au plasat în prim planul dezvoltării, prima dată a Ţării Româneşti, pe urmă a României Mari. România nu-și poate onora trecutul, tradiția și cultura fără a se raporta la gorjeni.

Judeţul Gorj este exemplul foarte bun al unei zone ce dispune de resurse diverse şi bogate, naturale şi umane. Lor li se adaugă resurse identitare excepţionale, de la determinarea şi hărnicia locuitorilor, până la faptul că Gorjul este depozitarul unor valori spirituale de recunoaștere universală.

În ciuda argumentelor de mai sus, cărora li se adaugă în ultimii ani un set important de investiții cu fonduri guvernamentale și europene, calitatea vieţii locuitorilor acestei părţi a Olteniei este însă departe de marele său potenţial şi de aşteptările oamenilor.

Ne putem uita la fiecare domeniu în parte.

Gorjul este, în pofida resurselor sale, un judeţ ocolit de investiţii străine şi cu un trend negativ al profitabilităţii firmelor.

Iar printre cauze se află și infrastructura. Înțeleg că Gorjul are cea mai lungă rețea de drumuri naționale pietruite din țară, peste un sfert dintre drumurile din județ.

Din punctul de vedere al investiției în infrastructura școlară și universitară, Gorjul se află peste media pe țară, dar nu și din punctul de vedere al performanței la examenele naționale, Bacalaureat și Evaluarea Națională.

Fără performanță în educație nu există viitor. Iar fără un management școlar și universitar modern, care să imprime cultura integrității și meritocrația, nu există performanță. Și cel mai bun mod de a asigura această cultură este ca liderii comunității școlare și universitare să dea ei înșiși un exemplu de succes și de moralitate.

La fel și în domeniul sănătății. Investiții s-au făcut, dar din ce în ce mai puțini specialiști aleg să rămână aici, iar la concursurile pentru posturi nu prea se prezintă medici.

Exemplele pot continua. Întrebarea este cum s-a ajuns aici. Cum se face că un județ cu atâta potențial a pierdut peste 15% din oameni în ultimii 10 ani? Cum se face că acest potențial nu a fost valorificat?

Explicaţia acestei diferenţe ar trebui căutată, cred eu, în explorarea performanţei administrative de-a lungul anilor şi în adecvarea viziunii politice a elitelor colectivităţilor.

În sală vă aflaţi autorităţi publice, conducători de servicii deconcentrate, manageri de instituţii publice, în fond cei care influenţează în cel mai înalt grad, mai mult decât Guvernul, viaţa comunității locale.

Doamnelor și domnilor,

Cred că este momentul unei schimbări de paradigmă în administrație. Comunitățile locale au nevoie de un alt mod de a face administrație – transparent, eficient, responsabil, cu respectarea legii, cu preocupare pentru cetățean, nu pentru câștigul propriu sau pentru câștigul unui partid politic.

Dezvoltarea unei comunităţi nu poate exista în absența unei relații corecte între cetățeni și instituții. Cetățenii sunt cei mai importanți aliați, cei mai onești și de încredere, pentru că este comunitatea lor.

Transparența în funcționarea administrației locale, a serviciilor publice județene și deschiderea pentru dialogul cu societatea civilă sunt primii indicatori ai bunelor intenții în guvernarea comunității și prima șansă către dezvoltare. Dar acestora trebuie să li se mai adauge un aspect esențial: eficiența activității serviciilor publice.

Societatea s-a schimbat în ultimii ani. Cetățenii sunt azi mult mai atenți la performanțele celor care le conduc instituțiile publice, își cunosc mult mai bine drepturile și obligațiile. Au devenit din ce în ce mai dornici și mai capabili să-și comunice doleanțele și propunerile care privesc bunul mers al comunității lor. Se implică din ce în ce mai des în deciziile care le afectează viața.

Cred că cetățenii îşi doresc, din partea celor care au roluri de decizie, profesionalism, integritate, onestitate, cheltuirea eficientă şi cu bun simț a resurselor.

Este nevoie de o viziune nouă și adaptată realităților, astfel încât problemele să nu se cronicizeze, ci să se rezolve. Este nevoie de cheltuirea corectă, dar și cu folos a fondurilor – de orice fel, inclusiv fondurile europene – dacă ne dorim dezvoltare și prosperitate. Acestea trebuie să aducă rezultate vizibile în calitatea vieții oamenilor.

Sunt convins că toate acestea sunt posibile în administraţie cu eforturi destul de mici, dar cu multă, multă bunăvoință și bună-credință.

Doamnelor și domnilor,

Efortul de schimbare şi de modernizare în administrație se bazează substanţial pe exemple de bună practică şi pe exemplul personal. Este un demers care implică puține resurse, dar multă voinţă.

Vă invit să reflectați cu sinceritate și responsabilitate asupra acestor chestiuni. Aștept punctele dumneavoastră de vedere despre modul în care puteți să creșteți performanța în administrație și să ridicați acest județ, pe măsura potențialului și așteptărilor oamenilor.

Personal, m-aș bucura foarte mult dacă această discuție ar fi una dinamică. Dar și mai mult m-aș bucura să revin peste un an, sau doi, sau trei, și să văd că lucrurile se mișcă tot mai bine. Nu degeaba, dragii mei, am venit astăzi aici, în Târgu Jiu, și în Județul Gorj.

Sunteți un județ binecuvântat de Dumnezeu. Aveți oameni harnici, aveți resurse naturale cum puțini au, aveți atâtea simboluri ale românismului, aveți atâția eroi. Nu se poate să nu aveți un viitor pe măsură!

Pentru asta am venit. Să vă încurajez, să construim împreună acest viitor. Mulțumesc!”

A demarat „Anul Brâncuşi”

BrancusiConstantin Brâncuşi va fi sărbătorit pe toată perioada anului 2016. Institutul Cultural Român a lansat  un program dedicat sărbătoririi a 140 de ani de la naşterea sculptorului gorjean.

Manifestările pentru celebrarea operelor lui Brâncuşi vor fi organizate în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, din cadrul Primăriei Târgu-Jiu. Marţi, 12 ianuarie, de la ora 12:00, la sediul Institutului Cultural Român a avut loc lansarea Programului „140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”. Derulat de ICR, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, programul celebrează creaţia de geniu a artistului născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj. În cadrul evenimentului, ce va avea loc la Bucureşti, vor fi proiectate fragmente din documentarul Brâncuşi, realizat de regizorul Cornel Mihalache în 1996, film consacrat ansamblului de la Târgu-Jiu. Colocviile „Brâncuşi” un simpozion ştiinţific cu participare internaţională, Atelierele şi Caravana „Brâncuşi”, Festivalul de film „Brâncuşi DocuArt” şi acordarea Premiului „Brâncuşi” se numără printre proiectele incluse în programul lansat de ICR, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

21 de căsătorii la Poarta Sărutului

Casatorii21 de cupluri au decis să-ţi unească destinele într-un moment şi un loc special. Tinerii vor spune „Da» pentru o viaţă împreună chiar la cumpăna dintre ani în faţa Porţii Sărutului, lucrare a sculptorului Constantin Brâncuşi, care simbolizează iubirea.218 căsătorii la Poarta Sărutului a efectuat Cârciumaru în această locaţie începând cu 2002.

14 dintre perechi sunt din judeţul Gorj, iar restul din Dolj, Olt, Arad, Ilfov, Suceava şi Bucureşti. Ca în fiecare an, primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, va fi cel care va oficia căsătoriile din noaptea de Revelion, iar cuplurile vor primi din partea Primăriei Municipiului Târgu Jiu şampanie, tort şi flori. Tradiţia oficierii căsătoriilor în noaptea dintre ani la Poarta Sărutului a început în anul 2002.

Primarul Florin Cârciumaru a oficiat până acum 218 astfel de căsătorii. Taxa de oficiere a căsătoriei este de 400 de lei. Anul trecut, 16 cupluri şi-au unit destinele la Poarta Sărutului.

Brâncuşi are zi naţională la 19 februarie

Brancusi-si-ArethiaPreședintele Klaus Iohannis a promulgat  legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, care va fi serbată anual pe 19 februarie, şi care a fost iniţiată ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

Legea a fost iniţiată de 47 de deputaţi şi senatori PSD, PNL, ALDE şi ai minorităţilor, fiind respinsă de Senat, însă adoptată în unanimitate de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Potrivit expunerii de motive, proiectul vine ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea lui Brâncuşi de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este şi ziua naşterii sculptorului român. Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj şi a absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” şi „Domnişoara Pogany” se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.Brâncuşi se stabileşte la Paris, unde se stinge din viaţă în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

După pesedişti, liberalii vor să fie şi mai terorişti cu operele brâncuşiene

BraDupă ce pesediştii lui Cârciumaru au spălat operele brâncuşiene cu jetul de apă iar gardienii locali nu sunt în stare să le „apere” de turişti, liberalii sunt de părere că se impune acoperirea cu sticlă a operelor brâncuşiene de la Târgu-Jiu pentru a opri actele de vandalism. În acest sens, aleşii judeţeni ai PNL vor propune un proiect de hotărâre prin care să se materializeze această iniţiativă. Doamna fostă vicepreşedinte CJ, Mădălina Ciolocoi, şi-a dus recent elevii în Parcul Central şi s-a fotografiat cu ei cocoţaţi la Masa Tăcerii.

Dan Vîlceanu, copreşedintele PNL Gorj, a precizat că încasetarea în sticlă ar fi o soluţie. „Împreună cu consilierii județeni PNL vom iniția un proiect de hotărâre, prin care să fie organizat un concurs de soluții, specialiștii să-și spună cuvântul, cum se poate ca operele lui Brâncuși să fie protejate de intemperii și de oameni cu multă minte care se duc și scrijelesc pe Coloana fără Sfârșit, Gigi+Mery=love. Asemenea lucruri nu trebuie să se mai întâmple și împreună cu liberalii din Consiliul Județean în așa fel încât Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit să fie încasetate cumva, pentru ca reclame precum pateu pe pâine servit pe Masa Tăcerii să nu mai fie posibile”, a mai spus Dan Vîlceanu.

Pe de altă parte,  Tudor Barbu, este de părere că legea ar trebui aplicată mai strict: „În loc să încaseteze Masa Tăcerii, să nu mai mănânce ăia pateu, că mi s-a ridicat părul pe mine, când am văzut pe toate televiziunile centrale, nu știu ce firmă de pateu, mâncau, mama, tata și copiii cu un cățeluș alb, pe Masa Tăcerii. Pe cuvânt de onoare, mâncau pateu pe pâine pe Masa Tăcerii, sunt reclame filmate, să le vedeți. E ca și când te-ai duce la Paris, te-ai duce la Domul Invalizilor și ai mânca pe mormântul lui Napoleon. Păi, ești un om mort, împușcat, dacă faci așa ceva. Vine jandarmeria imediat și te ia, ăla este simbol național. Masa Tăcerii este simbol universal”, a declarat Tudor Barbu.

Diferenţele nu ar trebui să ne surprindă, doar e PNL, dar poate îi spun şi colegei profesoare Mădălina Ciolocoi. Aceasta a reuşit să îşi ducă elevii în parc şi şi-a tras un selfi chiar la Masa Tăcerii. Doar că elevii erau pe scaune şi pe masă.

Brâncuşi a gândit altfel lucrurile dar liberalii de atunci, dintre cele două războaie mondiale, erau altfel decât cei de azi, Dănuţul cel hazliu, Tudorel cel glumeţ şi Mădălina gospodina, în toate cazurile vorbim doar de înfăţişarea fizică!

 

Ansamblu Brâncuși de la Târgu-Jiu a rămas la poarta UNESCO

Ansamblul-sculptural-Constantin-BrancusComitetul Patrimoniului Mondial UNESCO s-a întrunit  la Bonn în Germania și a dat verdictul în legătură cu mai multe situri din toată lumea. Printre acestea s-a aflat și Ansamblul Brâncuși, care a fost respins categoric, refuzându-se și o nouă aplicare într-un viitor apropiat, informează psnews.ro.

Potrivit presei locale din Gorj, UNESCO a decis că nu se mai poate reveni cu o nouă candidatură a Ansamblului Brâncuși pe Lista Patrimoniului Mondial, întrucât nu este cunoscut, nu formează un tot unitar, suferă la capitolul autenticitate și nu este o operă de geniu, în integralitatea sa, asta deși a fost realizat de unul dintre cei mai mari sculptori ai tuturor timpurilor.

Presa susține că respingerea este datorată în mod special faptului că dosarul depus la UNESCO a fost făcut foarte prost, nu a fost cooptate personalități culturale care să susțină cauza. Deși Guvernul a alocat sume mari de bani pentru acest proiect, se pare că dosarul a fost făcut de Institutul Național al Patrimoniului, iar din echipă a făcut parte i viceprimarul Iulia Vână, cea care s-a făcut remarcată prin decizia spălării Porii Sărutului cu un jet de apă, ceea ce a dus la degradarea obiectivului.
Mai mult, primarul Florin Cârciumaru a declarat, potrivit gorjnews.ro că dosarul a fost retras înainte de a fi notat. Totuși, pe internet apar documentele care arată punctajul luat de Ansamblul Brâncuși.
Comitetul care evaluează dosarele depuse pentru introducerea unor obiective în patrimoniu mondial operează cu patru verdicte posibile: 1. propune înscrierea bunului evaluat pe Lista UNESCO; 2. propune să se aplice din nou, în anii viitori; 3. propune amânarea intrării pe Lista UNESCO, până la remedierea unor neajunsuri; 4. respinge categoric candidatura și propune neînscrierea. Ansamblul Brâncuși a primit cel mai mic calificativ posibil.(Sursa psnews.ro)