Uniunea Europeană ne închide termocentralele pe cărbune

Deputatul Mihai Weber face un apel către europarlamentarii români  să susțină interesele României cu privire la politica energetică europeană. ”În acest moment, Comisia Europeană dezbate un nou pachet energetic care dezavantajează România, asta dacă va fi adoptat în forma actuală. Lucrul acesta se va simți în special în sectorul producției de cărbune, care asigură circa o treime din consumul intern. Noul pachet energetic propune reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Conform specialiștilor acest lucru este imposibil de realizat, chiar și în situația în care mâine am construi centrale noi pe lignit, cu cele mai moderne tehnologii. Tehnic ar fi imposibil ca acestea să producă sub 700 de grame. Practic, acest pachet de directive europene, dacă ar fi adoptat în forma actuală, ar elimina exploatarea cărbunelui în țara noastră, iar România nu este pregătită să renunțe de tot la cărbune. Și asta deoarece cărbunele s-a dovedit de fiecare dată indispensabil pentru România în perioadele cu un consum mare, cele din timpul iernii sau în perioadele de secetă. Iată de ce europarlamentarii români trebuie să susțină puternic la Bruxelles ca fiecare stat să-și stabilească propriul mix energetic, ținând cont de resursele naționale și de faptul că resursele tradiționale, în special cărbunele, nu sunt și nici nu trebuie să fie în competiție cu resursele regenerabile. România este clar dezavantajată de noile propuneri de directive europene, iar ca deputat de Gorj, un județ în care majoritatea locurilor de muncă se bazează pe exploatarea cărbunelui de către Complexul Energetic Oltenia, sunt dator să fac aceste demersuri, cum de fapt sunt obligați să facă toți reprezentanții politici ai României, indiferent de partidul din care fac parte”, susține parlamentarul.

Reclame

Strategie tehnocrată, renunțare la cărbune pentru importuri din UE

 

CEOCel puțin cinci cariere din Complexul Energetic Oltenia vor fi închise până în 2023, iar cărbunele va avea un rol  în mixul energetic până în 2025, se arată în Strategia Energetică Naţională, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei. Strategia energetică a României până în 2050 pare că se bazează mai mult pe energie nucleară, abandonată în multe țări dezvoltate, și ignoră cărbunele.

În strategia energetică este inclusă energia pe lignit, însă cu anumite condiţii. Înlocuirea capacităţilor de producţie a energiei electrice presupune investiţii de la 7 până la 14 mld € până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare.
„Competitivitatea cărbunelui în mixul de energie electrică depinde de eficienţa în transformare a fiecărui grup în parte, destul de scăzută pentru capacităţile existente, de costul cărbunelui livrat și de preţul certificatelor de emisii EU ETS. Grupurile actuale pe bază de cărbune au un rol important în stabilitatea SEN. Înlocuirea capacităţilor pe bază de cărbune va avea loc în special în special după 2025. Noi capacităţi pe bază de lignit trebuie să aibă parametri supra-critici, eficienţă ridicată şi emisii specifice de GES scăzute“, se arată în strategie. Totodată „energia nucleară este o opţiune strategică pentru România“.
România dispune de rezerve totale de 12,6 mld t lignit, cu o putere calorifică medie de 1800 kcal/kg, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 mil t. Producția anuală de lignit a scăzut de la 31,6 mil t în 2012 la 22,1 mil t în 2015, situându-se pe locul șase în UE – după Germania, Polonia, Grecia, Republica Cehă și Bulgaria. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 mld t, din care 592 mil t se află în perimetre exploatate. Puterea calorifică a huilei româneşti este de 3650 kcal/kg. Producția de huilă, în 2015, a fost 1,29 mil t, în scădere de la 1,87 mil t în 2012.
În strategie se mai spune foarte clar faptul că atât CE Oltenia, cât şi CE Hunedoara „se află într-o situaţie economică critică“. Practic, este pus semnul egal între o companie care plăteşte salariile a 15 mii de oameni şi una care este în faliment. Apare în discuţie gazeificarea lignitului, un subiect care a creat frământări în Gorj, după apariţia unui contract prin care CEO concesiona pe 50 de ani subteranul unor cariere către o firmă controlată de generalului american Wesley Clark, fost consilier al lui Victor Ponta. Mai mult, zilele acestea doi directori din CEO sunt în SUA, iar liderii de sindicat spun că acolo se discută chiar despre implementarea unei tehnologii de gazeificare a cărbunelui: „Traseul gazoductului BRUA va fi situat în apropierea grupurilor de producție de energie electrică din cadrul CEO și CEH (Craiova, Ișalnița, Turceni, Rovinari, Paroșeni, Deva). Astfel, BRUA oferă atractivitate pentru posibile investiții în centrale moderne, pe bază de gaze naturale, având și potențialul de a prelua eventuale volume de gaz metan obținute prin gazeificarea lignitului“.

Companiile pe bază de lignit şi huilă reprezintă „o altă vulnerabilitate“. Se preconizează că energia pe lignit nu va face faţă energiilor care nu au presiunea plăţii certificatelor de emisii. „Inevitabil, pe termen lung se va reduce ponderea cărbunelui în mixul de energie primară al României. (…) Referitor la CEO, planul de restructurare prevede închiderea carierelor Husnicioara (2017), Lupoaia (2019), Rovinari Est (2020), Gârla (2020) și Peșteana Nord (2023)“.
În anul 2015, structura producției de energie electrică a fost următoarea: 28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă. În perioada ianuarie-octombrie 2016, structura producției a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă.

 

CEO duduie dar nu are cărbune

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am trăit să o vedem și pe asta, CEO a pus în funcțiune toate grupurile dar va rămâne curând fără cărbune. CE Oltenia trece la program de 7 zile în luna iulie deoarece depozitele de cărbune sunt goale şi este cerere de energie. Dan Pîrvulescu, lider la Cariera Peşteana, a declarat că miercuri la unitate a fost afişat un program de 7 zile pe săptămână. Pîrvulescu spune că acest anunţ făcut de pe o zi pe alta arată că este nevoie de tranşarea lucrurilor la conducerea CE Oltenia, deoarece în actuala formulă nu funcţionează. El mai menţionează că ar putea fi probleme cu asigurarea personalului pentru toate schimburile.

„Dacă ar fi o criză de energie nu am putea să dăm”, este avertizarea liderului sindical Dan Pîrvulescu. El susţine că vinovaţi sunt directorii promovaţi de fostul manager Laurenţiu Ciurel, care au rămas în continuare pe funcţii: „Dacă s-a ajuns aici, sunt aşa de buni conducătorii de pe timpul lui Ciurel în partea minieră? Că sunt tot ăia. Reorganizare, dar e aceeaşi Mărie numai că o pui pălăria invers”.
De la 1 iulie se va lucra 7 zile din 7 pentru că nu mai este cărbune. “Până marţi dimineaţă programarea era la 5 zile în unităţile miniere, de miercuri dimineaţă este la 7 zile. În contextul în care oamenii ar fi trebuit să ştie unde vin luni. Se trece de la 3 schimburi la 4 schimburi, nu ştiu dacă va fi personal. Cel puţin la Peşteana. Nu cred că e caz particular la Peşteana, cred că şi alte unităţi miniere lucrează la fel. Toată luna. Bate vântul în depozitele miniere. Dacă va începe o criză de energie pe alte surse şi se va cere cărbune vom avea o mare problemă cu asigurarea energiei pentru că nu avem cărbune”, a declarat Dan Pîrvulescu.
Liderul FNME a mai declarat că trebuie stabilită o conducere permanentă la CE Oltenia. „O mare companie nu poate să meargă mai departe fără un director general. Interimarul acesta nu e bun. Să-i dea prerogative dlui Ilie. Acum nu e un conducător. Sunt cinci degete care în momentul de faţă nu converg”, a mai spus acesta.
Surse din companie susţin că directorul Ionel Ilie se ocupă doar de partea de vânzare de energie, lăsând deoparte sau în sarcina altor directori celelalte probleme.

CEO produce o treime din energia electrică a ţării

TurceniAnul 2016 a început cum nu se putea mai bine pentru CEO, frigul şi zăpada a făcut ca energia pe cărbune să fie foarte căutată. Se merge cu 11 grupuri, situaţie rar întâlnită de la înfiinţarea CEO.

Administrația CE Oltenia a anunţat  că începând de la 1 ianuarie 2016 funcționează cu 11 grupuri energetice. Conducerea spune că în prezent compania acoperă o cota de 30% din producția de energie electrică din Sistemul Energetic Național (SEN). „În data de 07.01.2016 s-a înregistrat un maxim de energie livrată în rețea, cu o putere medie de 2900 MW. CE Oltenia dovedește încă o dată că lipsa cărbunelui ar duce la dezechilibre majore în SEN”, anunță administrația CEO pe site-ul companiei.

Dosarul ”Mafia cărbunelui” trimis în judecată la Tribunalul Gorj

descinderi-mascatiBiroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

— în stare de arest preventiv:

* MILODIN GHEORGHE (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (5 acte materiale), abuz în serviciu (4 acte materiale) și fals intelectual (2 acte materiale);

* GĂMAN ȘTEFAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și complicitate la fals intelectual;

* MILODIN NICOLAE (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu;

* MANOLACHE CONSTANTIN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (3 acte materiale), abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual;

* BOBOC CONSTANTIN — Claudiu și BUTURĂ VASILE GEANI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și tăinuire;

* CĂRĂGUI CONSTANTIN și POPESCU NICOLAE sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat;

— sub control judiciar:

* IȘFAN NICOLAE sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat;

* GLAJE FLORIN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită;

* STAICU NICOLAE-MARINEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (11 acte materiale), fals intelectual (5 acte materiale) și de luare de mită;

* UNGUREANU DANIEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (4 acte materiale) și fals intelectual (4 acte materiale);

* VÎLCEANU GHEORGHIȚĂ (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (3 acte materiale) și fals intelectual (3 acte materiale);

* UDREA SEVASTIAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual;

* VLĂDUȚU FLORIN-GABRIEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și de abuz în serviciu;

* GHEARĂ MARIN-PAUL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (2 acte materiale) și abuz în serviciu (3 acte materiale);

* CIUCIUC DAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual (2 acte materiale).

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 2014 — septembrie 2015, inculpații, agenți de poliție care patrulau pe ruta Motru-Rovinari-Turceni-Țânțăreni, județul Gorj, protejau persoane care transportau și comercializau cărbune sustras de pe benzile de transport aparținând Complexului Energetic Oltenia, fără a avea documente de proveniență și pe care îl valorificau ulterior către beneficiari din județul Gorj și din județele limitrofe.

Sustragerile de cărbune se derulau în special pe traseul benzilor transportoare către Termocentrala Rovinari, în zonele în care circuitul de benzi este amenajat de-a lungul gospodăriilor unor cetățeni ai localităților Roșia Jiu și Rogojelu, fiind descărcat în grădinile proprii, pentru că ulterior să fie încărcat în mijloacele de transport (autoutilitare/camioane) aparținând proprietarilor gospodăriilor sau altor persoane fizice ce dețineau astfel de mijloace de transport cu capacitatea cuprinsă între 3,5 și 16 tone.

Mai mult decât atât, în scopul ușurării activităților ilegale, aceștia și-au confecționat ori achiziționat diverse bunuri ori utilaje pe care le utilizau în furtul de cărbune (lopeți, târnăcoape, rampe încărcare/ descărcare, roabe, prelate etc.) concomitent cu modificarea/adaptarea capacităților de transport (camioane) în vederea asigurări unei capacități mai mari de livrare a cărbunelui (supraînălțarea benelor, consolidarea suspensiilor etc.).

În vederea tranzitării zonei Rovinari în bune condițiuni, inculpații care sustrăgeau cărbune se aflau în relaționare cu agenți de poliție care le permiteau să parcurgă zona lor de responsabilitate fără a verifica proveniența mărfii, contra unor sume de bani, deși cunoșteau faptul că aceasta este sustrasă. De altfel, unii agenți de poliție beneficiau și ei de cărbunele sustras și chiar le indicau transportatorilor rutele sigure pe care puteau merge. De asemenea, nu le verificau documentele de proveniență, în marea lor majoritate acestea fiind falsificate.

În acest context, inculpații, agenți de poliție au omis să ia măsuri în sensul întocmirii unor dosare penale privind furtul de cărbune.

Agenții de poliție în cauză evitau, de regulă, să pretindă în mod direct sume de bani cu titlu de mită. În cazul opririlor în trafic, conducătorilor auto li se prezentau în primul rând consecințele săvârșirii acelor abateri, în unele cazuri în mai multe rânduri, făcându-se aprecieri cu referire la cuantumul mare al amenzilor, pentru a crea în percepția lor ideea că măsurile legale ce trebuiesc aplicate sunt unele aspre și că, prin urmare, ar fi mai convenabilă remiterea unor sume de bani cu titlu de mită.

Cu privire la modul de operare folosit în primirea sumelor de bani cu titlu de mită, agenții de poliție în cauză au dezvoltat o serie întreagă de metode care să evite o eventuală înregistrare audio sau video a acestora, nu discutau și nici nu permiteau să se discute despre mită.

Au existat, însă, și situații în care agenții de poliție cereau în mod direct sume de bani de la contravenienți, precum și situații în care, după primirea banilor, aceștia erau ascunși (de exemplu în șosete), dar de cele mai multe ori sumele erau împărțite între agenții de poliție de pe echipaj.

De asemenea, pentru a evita surprinderea în flagrant de către organele abilitate, aceștia evitau să discute despre sumele de bani primite cu titlu de mită și reacționau imediat atunci când alte persoane începeau o conversație în acest sens; mai mult, aceștia nu discutau la telefon aspecte referitoare la activitatea infracțională și urmăreau în permanență ca aceasta să nu fie înregistrată audio sau video.

După ce le era remisă suma de bani cu titlu de mită, inculpații se arătau dispuși ca pe viitor să manifeste aceeași atitudine în sensul neluării măsurilor legale. În plus, îi informau pe conducătorii auto despre alte echipaje de poliție care i-ar putea surprinde săvârșind abateri rutiere.

Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.747.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat societății prin sustragerea unei cantități de aproximativ 50.000 tone cărbune sortat.

În cauză, în vederea recuperării prejudiciului cauzat, s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra unor sume de bani, precum și asupra unor bunuri mobile aparținând inculpaților.

Dosarul a fost trimis, spre competentă soluționare, Tribunalului Gorj.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Laurențiu Ciurel audiat de DNA în dosarul ”Cărbune pentru Serbia”

 

 

Ciurel

 

Laurenţiu Ciurel a fost audiat la sediul DNA Craiova, unde a dat declaraţii în dosarul „Cărbune pentru Serbia”. Acesta a intrat la audieri la ora 12.00 şi a ieşit după ora 14.00. Dosarul se referă la contractul de livrare a 1,2 milioane de tone de cărbune către BVA Coal, o firmă de apartament din Constanţa, la 13 euro tona. CE Oltenia anunţase iniţial că participă la licitaţia din Serbia, unde putea obţine 35 de euro pe tonă, cu transport inclus.

Un alt semn de întrebare în legătură cu acest contract este legat de preţul de vânzare al tonei de cărbune, mai mic decât costul mediu pe companie în 2014, când a fost semnat contractul. Curtea de Conturi a estimat o pierdere de 8,4 milioane de lei din acest contract.

Al treilea semn de întrebare a apărut când administraţia CEO a semnat două acte adiţionale la contract, prin care scrisoarea de garanţie bancară a fost înlocuită cu bilete la ordin, care s-au dovedit fără acoperire în bancă la scadenţa din 19august.

Un alt aspect este legat de faptul că societatea CE Oltenia s-a ales şi cu două procese după acest contract. Unul se referă la faptul că BVA a cerut în instanţă returnarea biletelor la ordin, acuzând compania că nu a avut capacitatea de livrare a cantităţii contractate la granulaţia de 60 mm. Un al doilea proces este cu privire la o factură de 2,2 milioane de lei penalităţi emisă de CE Oltenia, cei de la BVA susţinând că instanţa trebuie să  stabilească cine a fost prejudiciat în acest contract.

Laurenţiu Ciurel a declarat la intrarea la DNA că acest contract cu BVA Coal a fost cel mai bun din istoria Complexului Energetic Oltenia.

 

RAAN Severin rămâne fără cărbune în această săptămână, pericol iminent

RaanRegia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) datorează Complexului Energetic Oltenia 128.582.978 lei pentru cărbunele energetic livrat. Cărbunele pe care îl mai are în stocuri îi ajunge pâmă vineri.

Liderul de sindicat Alexandru Tănase a declarat, pentru AGERPRES, că actualul stoc de lignit, de aproximativ 20.000 tone, ar asigura funcționarea sucursalei Romag-Termo a RAAN doar până la 6 august.”Ni s-au promis 25 de milioane de lei pentru a continua să menținem în stare de siguranță echipamentele. Se întârzie nejustificat alocarea acestor bani. Oprirea liniilor de fabricație, mai ales la Uzina de Apă Grea, unde există tone de hidrogen sulfurat, gaz foarte periculos pentru mediu și oameni, trebuie făcută controlat”, a precizat Tănase.

El a arătat că la RAAN încasările curente, rezultate din furnizarea de agent termic și vânzarea energiei termice, se ridică la aproximativ 100.000 lei/zi, sumă insuficientă pentru a acoperi cheltuielile cu funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor, evaluate la 500.000 lei/zi.”În ședința creditorilor din 27 iulie s-a aprobat disponibilizarea din 1 octombrie 2015 a 1.525 de salariați, iar începând cu data de 31 martie 2016 — 520 de salariați. În primele 12 luni, aceștia vor primi câte 1.740 de lei/lună ca venit lunar de completare, iar după expirarea acestei perioade, tot pentru 12 luni, câte 1.200 de lei. Dacă autoritățile vor respecta aceste convenții, vom vedea. Problema care ne interesează în cel mai înalt grad este închiderea, la 31 august, a platformelor industriale ale RAAN, care trebuie făcută etapizat, pentru a preveni riscurile unor accidente catastrofale”, a adăugat Tănase.

În context, el a afirmat că este optimist și că „guvernanții vor raționa și nu vor mai crea probleme sociale și nici nu vor pune în pericol viața și sănătatea populației din localitățile din împrejurul uzinei de apă grea Romag-Prod și a celei din zonele transfrontaliere”.