Ion Călinoiu condamnat la închisoare cu amânare

 

 

ion-calinoiu-11La aproape un deceniu de la condamnarea de către Tribunalul Gorj a predecesorului său în funcție, Nicolae Mischie, Ion Călinoiu a aflat verdictul pe care l-a decis instanța în dosarul în care a fost acuzat de fals în declarații. Este  condamnat la închisoare cu amânare, nouă procedură din Codul Penal.

Verdictul nu îi este deloc favorabil fostului președinte, care a pierdut poziția numărul 1 pe lista PSD pentru alegerile din 11 decembrie. „Stabileşte pedeapsa de 4 luni închisoare în sarcina inculpatului Călinoiu Ion, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 326 Codul penal cu aplicarea art.35 alin.1 C.p.. În baza art.83 alin.1 din Codul penal amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 din Codul penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, a decis instanța de judecată, verdictul nefiind unul definitiv.
Decizia judecătorilor îl obligă însă pe Călinoiu ca în perioada celor 2 ani stabiliți ca termen de supraveghere să respecte o serie de măsuri care îl obligă să fie permanent la dispoziția organelor judiciare. „Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă”, se arată în decizia instanței.

 

Reclame

Sorin Ovidiu Vîntu din nou după gratii

 

 

vantu.5s3nxl7akiMagistrații Curții de Apel București au  pronunțat vineri  sentința definitiva în dosarul 36176/3/2012, în care s-a judecat apelul formulat în dosarul devalizării Petroservice (PSV). Astfel, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare, iar Liviu Luca –la 6 ani de închisoare cu executare. Ovidiu Țurcanu a primit și el aproape șase ani de închisoare, mai puțin decât sentința de nouă ani din prima instanță. 

În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Țurcanu și foștii directori ai Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani și delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

Liviu Luca, Sorin Mihai, Gheorghe Șupeală, Bogdan Negrutzi, Ioan Bolhâlțeanu, Zizi Anagnastopol, Graziano Rino Raichovich au fost trimiși în judecată pentru delapidare, iar Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcanu, pentru complicitate la delapidare și spălare de bani.

Potrivit procurorilor, în 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acționarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziția a 49,35% din acțiunile societății realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și de Directiva 2005/60/CE.

În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfășurată de SC Petromservice SA, prin exercitarea dreptului de vot al Elbahold Ltd în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcțiile de membri ai Consiliului de Administrație, director general și director financiar“, a arătat Parchetul instanței supreme.

Anchetatorii au stabilit că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanțat preluarea pachetului de acțiuni.

Un rol important în administrarea SC Petromservice SA avea și Octavian Țurcanu, persoana apropiată de Vîntu, care intermedia relația inculpaților cu companiile înmatriculate în Cipru pe care le controlau și cu băncile din această țară, au precizat procurorii.

În 2007, PSV a vândut activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit aproximativ 325 milioane euro.

Întrucât, în aceeași perioadă, împotriva societății erau în curs de desfășurare numeroase proceduri de executare silită pentru drepturile salariale restante obținute de angajați prin intermediul unor hotărâri judecătorești, inculpatul Luca Liviu a hotărât ca lichiditățile societății să fie transferate în patrimoniul unor companii controlate de Vîntu Sorin Ovidiu, pentru a evita ca aceste sume să ajungă în posesia salariaților sau să fie distribuite ca dividende acționarilor minoritari“, au precizat procurorii.

Cucăilă și-a băgat după gratii ”călăii”

ion_cucailaCei doi poliţişti şi un jandarm care aproape au omorât în bătaie un bărbat din Târgu-Jiu, chiar în sediul secţiei de poliţie, au fost condamnaţi definitiv pentru tentativă de omor. Ion Cucăilă a fost bătut până i-au fost rupte intestinele şi apoi abandonat în apropierea podului peste Jiu.  Fapta s-a produs în toamna anului 2013.

 

Ion Cucăilă, de 41 de ani, se afla într-un bar în Târgu-Jiu, pentru a bea o bere, când i-a întâlnit pe cei doi poliţişti. Spunând că nu vrea să stea în „compania poliţiei”, Cucăilă a plecat din cârciumă, însă a fost urmărit şi luat la rost de către cei doi agenţi de poliţie. I-au cerut să se legitimeze şi cum bărbatul a refuzat, târgujianul a fost luat pe sus şi băgat în maşina poliţiei. În dubă, susţine Cucăilă, a fost bătut cu pumnii de cei doi poliţişti, care erau însoţiţi de un jandarm. Ajuns la sediului poliţiei municipale din Târgu-Jiu, Cucăilă a fost lovit violent cu pumnii şi picioarele de către poliţiştii Nelu Popescu şi Radu Ionuţ Cătălin. După o oră de „tratament”, Cucăilă a fost abandonat pe stradă, în apropierea podului peste Jiu. Bărbatul abia s-a târât până acasă, iar dimineaţa a fost găsit de mama sa, care a sunat de urgenţă după o ambulanţă. Medicii i-a spus femeii că dacă mai întârzia câteva minute, fiul ei ar fi murit. Cucăilă a fost supus unei operații prin care i s-a cusut intestinul rupt, dar după două săptămâni de terapie intensivă situația bărbatului s-a înrăutățit.  A trebuit operat a doua oară de ocluzie intestinală

„În dimineaţa zilei de 5 septembrie 2013, cei trei inculpaţi, în sediul Poliţiei Târgu-Jiu, au agresat pe partea vătămată Cucăilă Ion, din Târgu-Jiu, lovindu-l cu picioarele şi bastonul în abdomen, producându-i acestuia leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în primejdie viaţa. Avându-se în vedere intensitatea loviturilor aplicate victimei cu picioarele şi bastonul, zona vizată, respectiv abdomenul, precum şi rezultatul produs, s-a concluzionat de procuror că inculpaţii au acţionat cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei“, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Pedeapsa cea mai mare, de  7 ani de pușcărie, a primit-o polițistul Nelu Popescu, colegul său Radu Cătălin Ionuț primind o condamnare de 6 ani și 6 luni, în timp ce jandarmul Alin Ion Văduva are de executat o pedeapsă de 4 ani și 3 luni, au decis ieri magistraţii Curţii de Apel  Craiova. Aceştia au menţinut pedepsele date de Tribunalul Gorj în cazul celor doi poliţişti, doar jandarmul s-a ales cu o sentinţă mai blândă. Iniţial, judecătorii din Gorj l-au condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare.

Cei trei condamnaţi trebuie să-i plătească victimei 13.000 de euro, daune morale şi materiale. Ei vor suporta și cheltuielile medicale ce au rezultat din îngrijirea lui Cucăilă: 6.840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu şi 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj. „Reduce sumele stabilite de prima instanţă cu titlu de cheltuieli judiciare pentru fiecare inculpat de la 8.500 lei la 2.000 lei”, au mai decis magistraţii din Bănie.

Ion Cucăilă a rămas invalid pe viață, nemaiputând munci pentru a se întreţine.

Dian Popescu a rămas condamnat dar salvat de închisoare

dian-popescuJudecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au pronunţat astăzi în dosarul „Lotul Peștișani”, sentința fiind definitivă. Magistraţii au respins apelurile formulate de inculpaţi, menţinând pedepsele iniţiale.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justiţie şi de inculpaţii Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu Titus Gabriel, Isar Nicolae şi Floarea Radu Dan împotriva sentinţei penale nr.1024 din data de 27 noiembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.18870/95/2012, privind şi pe intimatul inculpat Pârvulescu Dumitru. Obligă apelanţii inculpaţi Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu Titus Gabriel, Isar Nicolae şi Floarea Radu Dan la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu.

Titus Gabriel, Isar Nicolae și Floarea Radu Dan şi pentru intimatul inculpat Pârvulescu Dumitru, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 lei, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2016”, a stabilit ieri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dian Popescu a fost judecat și condamnat în dosarul supranumit „Lotul Peștișani”. Senatorul fost condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, la prima instanță, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, iar pentru Florin Pavel, magistrații au dictat trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

DNA-ul face cărțile, cazul Rarinca rejudecat

RarincaJudecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august. Cu o grabă suspectă și cu același judecător recunoscut pentru ”execuțiile” la ordin, Rarinca nu are practic nici o șansă în fața controversatei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Livia Stanciu.

Potrivit Mediadax, decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (preşedinte) şi Anamaria Trancă. La termenul de luni al procesului, judecătoarea care a decis achitarea Marianei Rarinca, Risantea Găgescu de la CAB, a solicitat instanţei, printr-o cerere înaintată de avocat, ascultarea ei în cauză, dar solicitarea a fost respinsă pe loc de completul de judecată.

Tot luni, Curtea de Apel Bucureşti le-a audiat atât pe Mariana Rarinca, cât şi pe Livia Stanciu, ambele fiind citate.Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz.

La rândul său, Livia Stanciu a declarat în sala de judecată că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumit probe din dosar şi prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparţialitate.

Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparţialitate a judecătoarei Găgescu rezultă şi din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca, ea a desfiinţat decizia TB, dar a scris greşit numărul acesteia şi nu a rectificat nici până în prezent.

Ea a mai precizat că a cerut judecarea în lipsa ei a cazului pentru a nu se interpreta că ar face presiuni asupra judecătorilor.Livia Stanciu a mai spus că solicitarea procurorilor DNA este întemeiată din punct de vedere juridic şi că aceasta ar trebui admisă pentru soluţionarea judiciară corectă a speţei.

„Doamna Stanciu a venit azi să intimideze completul de judecată şi să dea lecţii de drept. Eu consider că, fiind vorba de preşedintele ICCJ, trebuie să fie un proces foarte corect. Eu am avut mare încredere în această persoană şi am lucrat pentru ea”, a declarat Mariana Rarinca jurnaliştilor, la ieşirea de la instanţă, după ce a fost audiată.

Întrebată dacă, în opinia sa, era indicat să îi trimită Liviei Stanciu SMS-urile pe care i le-a transmis, Rarinca a arătat că a avut încredere în aceasta şi că tot ceea ce a făcut a fost să-i indice acesteia ce datorii mai are la ea.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat luni contestaţia în anulare făcut de procurorii DNA împotriva deciziei de achitare a Marianei Rarinca.

Tot luni, CAB a respins cererea de recuzare formulată de Mariana Rarinca împotriva celor doi magistraţi din completul care a analizat contestaţia în anulare a DNA.

În 28 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că este admisibilă în principiu contestaţia în anulare făcută de procurorii DNA în cazul deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de şantajarea Liviei Stanciu.

Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătoarea Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Ionel Manțog este din nou un om liber

 

Ionel-Mantog

Magistrații de la Judecătoria Târgu-Jiu l-au pus în libertate pe celebrul Ionel Manțog.„Admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Manţog Ionel. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Manţog Ionel, aflat în executarea pedepsei de 5 ani închisoare”, a stabilit Judecătoria Târgu Jiu.

Manțog a fost liderul PD-L Gorj, a fost secretar de stat în Ministerul Economiei, în 2006, post pe care l-a pierdut din cauza unui dosar penal deschis de către procurorii anticorupție, finalizat cu neînceperea urmării penale. Ionel Manțog a fost și director al Complexului Energetic Turceni și a demisionat din această funcție în martie 2009 invocând atât motive personale, cât și politice. În fapt era vorba despre o serie de investigați făcute de DNA în legătură cu fonduri alocate de la bugetul Termocentralei Turceni.

Soția sa, Luminița Manțog, judecător la Tribunalul Gorj, a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de procurorii anticorupție pentru fals în declarații, în scopul ascunderii unor fapte de corupție, după ce a omis să menționeze în declarația de avere că are un teren, despre care procurorii susțineau, în cursul anului 2007 că Ionel Manțog l-a obținut ilicit. Luminița Manțog a fost achitată în 2009, printr-o decizie a Curții Supreme.

În perioada 2001-2002, Ionel Manțog, pe atunci director al direcției de resurse umane, legislație, restructurare și privatizare din cadrul Companiei Naționale a Lignitului Oltenia (CNLO), împreună cu șeful său, Ion Vulpe, au cumpărat la prețuri modice case și terenuri situate în mai multe comune din județul Gorj.Cei trei știau că respectivele imobile urmează să fie expropriate pentru extinderea exploatărilor de lignit ale CNLO. Manțog a cumpărat, în nume personal, respectiv prin intermediul soției sale și al cumnatei sale, trei imobile pentru 360 de milioane de lei vechi. În schimbul lor, el a primit de la CNLO 4,14 miliarde de lei vechi.

Pe 9 iulie 2012, Ionel Manțog a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul strămutaților de lux, decizia fiind definitivă și a fost încarcerat în aceeași zi.

Gheorghe Deaconeasa condamnat pentru fraudă forestieră, autor sau victimă?

 

DeaconeasaTribunalul Vâlcea a decis, luni, condamnarea lui Gheorghe Deaconeasa, unul dintre denunțătorii Elenei Udrea, şi a fostului  primar al comunei Voineasa, Gheorghe Dobrin, la închisoare cu executare, într-un dosar de corupţie ce se află pe rolul instanţei de judecată încă din anul 2011.

 Gheorghe Deaconeasa și  Gheorghe Dobrin au primit câte cinci ani de închisoare cu executare, în timp ce alţi doi inculpaţi, Georgeta Creţan şi Ion Tomescu, au primit câte 4 ani de închisoare, respectiv 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă.

DOBRIN GHEORGHE, primarul comunei Voineasa, TOMESCU ION, președintele Obștii Pociovaliștea și CREȚAN GEORGETA, secretarul comunei Voineasa, şi Gheorghe Deaconeasa au fost trimiși în judecată de Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești, pentru grave fapte de corupție săvârșite în perioada septembrie 2004 – iunie 2005.

Conform procurorilor DNA, „cei patru inculpați au acționat, în baza unei înțelegeri inițiale, astfel încât o suprafață de teren de 504,9 ha, teren forestier din muntele Mereuțu, județul Gorj, aflată în proprietatea statului, să ajungă în mod nelegal în posesia Obștii Pociovaliștea. Concret, pentru a duce la îndeplinire planul infracțional propus, inculpatul Tomescu Ion, președinte al Obștii Pociovaliștea, a prezentat la comisia locală de fond funciar Voineasa, un număr de 44 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în numele unor persoane fizice, cunoscând că sunt falsificate și, împreună cu ceilalți trei inculpați, a întocmit o anexă în mai multe variante (conținând nume de persoane care ar fi avut drepturi în obște), act care atesta, în mod nereal, drepturi de proprietate în muntele Mereuțu, în numele și pentru Obștea Pociovaliștea.

Toate acestea au fost făcute pentru a induce în eroare Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea, astfel încât suprafața de teren forestier de 504,9 ha să fie trecută în patrimoniul Obștei Pociovaliștea, deși cei patru inculpați cunoșteau că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv Obștea nu a funcționat anterior anului 1948 și nu avea drepturi asupra terenurilor respective. În aceste condiții frauduloase, în cursul anului 2005, Obștea Pociovaliștea a fost pusă în posesie”.

Și nu este singura veste proastă pentru Gheorghe Deaconeasa. Acesta  a dezvăluit la Antena 3 că  în 2012 cum l-a şantajat PDL prin instituţiile statului şi că a fost la un pas de a intra în puşcărie. Şi asta pentru că i-a supărat pe Elena Udrea şi Gheorghe Flutur, când a refuzat să cedeze aproape 30 de hectare din averea familiei pentru pârtia de schi din zona Vidra. Tatăl şi sora lui Gheorghe Deaconeasa au fost invitaţii Oanei Stancu în emisiunea Exces de Putere.
Gabriela Man, sora lui Gheorghe Deaconeasa, a precizat că fratele ei are 13 dosare penale pe numele său, în ultimul dosar fiind vorba de trafic de influenţă. Doamna Man a precizat că a analizat dosarul şi că din probele existente nu „se înţelege că ar fi vorba de trafic de influenţă”. Sora lui Gheorghe Deaconeasa a mai precizat că nu i-a recunoscut „stilul” fratelui său în interceptările existente la dosar.
„Noi nu am fost niciodată acuzați de DNA în legătură cu terenurile noastre”, a precizat, la rândul său, Gheorghe Deaconeasa, tatăl denunţătorului Elenei Udrea.

Lumea Justiției  a dezvăluit recent că Gheorghe Deaconeasa îl acuză de abuz în serviciu pe procurorul DNA Călin Nistor, adjunctul Laurei Codruta Kovesi. Deaconeasa a depus plângere penală la Parchetul General, în luna februarie a acestui an, împotriva lui Călin Nistor şi a doi avocaţi din Baroul Vâlcea, Anca Nicoleta Ionescu (fosta Popa) şi Aurel Popa. În luna următoare formularii plângerii penale împotriva lui Calin Nistor, Deaconeasa a fost trimis în judecată pentru participaţie improprie la abuz in serviciu.

 

Denunţătorul Elenei Udrea, scos din joc de DNA?
Încă din 2001 de când a devenit şeful Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa a făcut numeroase sesizări la instituţiile statului din cauza numeroaselor puneri ilegale în posesie ale unor falşi moştenitori. Problemele sale au început în 2005, când a făcut dosar penal unei firme apropiate ministrului PDL al Turismului, Gheorghe Flutur, care tăia hectare de pădure cu avize false.
După câţiva ani a câştigat definitiv şi irevocabil dreptul de proprietate a mai multor hectare de pădure care au aparţinut familiei sale. Terenurile se aflau exact în zona de interes a oamenilor Elenei Udrea, care voiau să înceapă lucrările la pârtia de la Vidra. Ioan Mihailă, secretarul general al ministerului, a fost trimis de Udrea să rezolve problema.
Cele 6 hectare urmau să fie cumpărate de cei doi. La notariat însă nu a mai văzut niciun ban.
Gheorghe Deaconeasa a făcut sesizari peste sesizari. La şefii DNA, la Ministerul Turismului şi chiar şi la mai marii PDL. Dar nimeni nu i-a rezolvat problema, iar acum este reţinut pentru dare de mită, cumpărare de influenţă şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.