Ion Călinoiu rămâne la Consiliul Județean Gorj până la finalul mandatului

ion-calinoiu-11Mandatul lui Ion Călinoiu în fruntea Consiliului Judeţean Gorj va fi decis de instanţa de judecată. Chiar dacă unii ziariști locali și-au arogat alte merite și au dat informații în alte direcții, Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Prefecturii Gorj că până la finalizarea procesului pe care Ion Călinoiu îl are în instanţă cu ANI, nu va putea fi luată o decizie în privinţa revocării din funcţie a şefului CJ Gorj.

 

După cum ne aducem aminte, Ion Călinoiu a fost găsit incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, întrucât a ocupat simultan postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi postul de expert remunerat, în cadrul unui proiect derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj. Călinoiu a încercat să anuleze raportul în instanţă, dar a uitat să timbreze cererea. Decizia a rămas definitivă la Curtea de Apel din Craiova. Prefectura Gorj a solicitat lămuriri ANI, dacă trebuie să pună în aplicare raportul respectiv. Între timp, Călinoiu a mai depus o contestaţie, aceasta fiind pe rolul Curţii de Apel din Alba Iulia.

„Sancţiunile aplicabile urmare a reţinerii unei stări de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă sunt aplicabile numai de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare prin care s-au constatat aceste situaţii, respectiv, în cazul dat, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti pronunţată de către instanţa de contencios administrativ”, se arată într-o adresă trimisă de ANI către Prefectura Gorj.

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a declarat că este supus unui adevărat linşaj mediatic, în ceea ce priveşte dosarul „ANI”: „Sunt supus unui linşaj mediatic din partea unor oameni părtinitori. Pe mine nu mă deranjează de niciun fel, pentru că lumea ştie cine sunt şi ce am făcut. Este limpede pentru mine. Stau cu fruntea sus. Mă întreb dacă acele acuze sunt aşa cum sunt. La instanţă nu m-am prezentat, am depus documentele şi am omis să timbrez. Aşa s-a întâmplat nu am urmărit acest lucru. Am fost luat cu treburile pe care le am. Eu cred că purtăm cu toţii o responsabilitate de a nu face presiuni pe justiţie. Nu am nicio problemă. Eu cred că nu este un capăt de ţară dacă aşteptăm să se termine acest proces. Pentru mine a fost un singur lucru pe care mi-l imput, că nu am luat în serios această treabă. Am ştiut că au fost reclamaţii. Cei 600 de lei şi 800 de lei nu au fost ascunşi. Au fost evidenţiaţi la impozitele şi taxele locale. Erau pe card. Sunt în veniturile vizibile. Nu am avut intenţia de a ascunde aceste venituri, ci a fost omisiunea”, a declarat Ion Călinoiu.

În acelaşi timp, Ion Călinoiu este anchetat pentru fals în declarații în formă continuată de către procurorii din Târgu-Jiu. „Dosarul se află în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu şi se efectuează cercetări faţă de inculpatul Călinoiu Ion, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată. (…) În fapt s-a reţinut că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, în cursul anilor 2012-2013, cu intenţie, prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 161/2003 şi Legii nr.176/2010 şi aflându-se în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul Călinoiu Ion nu a declarat veniturile realizate în baza contractelor încheiate între acesta şi Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, în cuantum de 1.563 lei. Aceste venituri nu au fost menţionate în declaraţia de avere nr.202/11.06.2013 din anul 2013 (suma de 687 lei aferentă anului 2012) şi declaraţia de avere nr.235/12.06.2014 din anul 2014 (suma 876) aferentă venitului din anului 2013) cu scopul de ascunde starea de incompatibilitate reţinută de către Agenţia Naţională de Integritate“, conform Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

Şefa Curţii de Apel Craiova urmărită penal de DNA

 

elisabeta-cotoraDin când în când organele de anchetă reuşesc să mai facă ordine şi în ograda Justiţiei, acolo unde lucrurile nu sunt tocmai în ordine cum ar trebui să fie într-un sistem normal. DNA-ul acuză de tentativă de fraudare a unui examen în magistratură pe preşedintele Curţii de Apel Craiova, Mihaela Elisabeta Cotora. Aceasta ar fi încercat, prin intermediul unor subordonaţi, ca în 2013  să își instaleze doi apropiați în funcția de vicepreședinte la instanța pe care o conducea și pe care ar fi vrut să o controleze.

Cazul făcut public abia acum de DNA are în el atât lucruri obişnuite-influențarea membrilor comisiei de examen pentru promovare în funcții de conducere a magistraților deşi aceştia nu trebuia să fie cunoscuţi de cei implicaţi în acest dosar-cât şi o complexă operaţiune de monitorizare a protagoniştilor de către DNA după ce s-a dispus începerea urmăririi penale. Interesant că cei implicaţi îşi păstrează funcţiile deţinute, o aberaţie marcă românească înregistrată.

Tentativă de fraudă

 Cotidianul “România Liberă” a prezentat pe larg culisele acestui caz după ce, cu câteva zile în urmă, acelaşi cotidian arunca bomba de presă. Aflăm astfel că Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat  cercetările chiar în timpul evenimentelor și, ulterior, a început urmărirea penală față de președintele Curții de Apel Craiova Mihaela Cotora și față de alte persoane. După începerea urmăririi penale, cei vizați au încercat să obțină informații chiar din interiorul DNA, încercări monitorizate de anchetatori. De asemenea, s-ar fi  întâlnit – întâlniri monitorizate -, cel mai probabil pentru a se pune de acord cu ce vor declara la DNA, se mai consemnează în documente.

În paralel, procurorii au sesizat și Inspecția Judiciară, care a demarat, de asemenea, verificări în vederea aplicării unor sancțiuni disciplinare care până la momentul apariţiei acestui material nu s-au dat. Evenimentele datează din 2013 şi au avut o succesiune extrem de interesantă. Astfel, în august 2013, CSM a decis să scoată la concurs mai multe funcții de conducere la judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din țară. Concursul, planificat pentru luna noiembrie 2013, consta în depunerea proiectului de management, testarea psihologică, susținerea proiectului în fața comisiei de examen în cadrul unui interviu și ultima probă, test scris.Potrivit legii, comisia de examen este formață din patru judecători – doi de la Înalta Curte de Casație și Justiție, doi de la Curțile de Apel -, doi specialiști în management și un specialist în comunicare. Numirea lor este făcută de CSM, iar numele membrilor comisiei ar fi trebuit să fie  secret până la începerea examenului pentru a se evita tentativele de trafic de influență sau presiunile în favoarea unor anumiți candidați.

Pentru Curtea de Apel Craiova s-au scos la concurs două funcții de vicepreședinți, pentru care s-au înscris patru candidați.  Gabriel Comănescu și Robert Condurat erau favoriţii preşedintei Mihaela Cotora pentru respectivele funcţii, aceasta reuşind nu doar să afle numele judecătorilor din comisie dar şi să intervină pe lângă ei în favoarea celor amintiţi.

În dosar sunt descrise  peripețiile Mihaelei Cotora pentru a lua legătura cu membrii comisiei. Ea ar fi fost ajutată de alţi doi judecători, Constantin Ibiza, de la Curtea de Apel Craiova, și Corneliu Popescu, vicepreședintele Tribunalului Mehedinți.

 

Când socoteala de-acasă…

 

Preşedinta Curţii de Apel Craiova nu rezolvase însă nimic. După contactarea membrilor judecători din comisia de concurs, Mihaela Cotora și-ar fi continuat demersurile pentru ca preferații ei să câștige. Aceasta le-ar fi dat favoriților săi, judecătorii Condurat și Comănescu, două proiecte de management și ar fi simulat cu ei prezentările, exersând variante de întrebări și răspunsuri posibile.

În data de 20 noiembrie 2013, Condurat și Comănescu au susținut proba interviului în cadrul căruia și-au prezentat proiectele de management (cele repetate cu Mihaela Cotora). După probă, i-au transmis preşedintei Curţii de Apel Craiova că rezultatul nu este cel scontat, acuzând exigența membrilor comisiei. Cum examenul părea a fi fi ratat de cei doi judecători, Mihaela Cotora s-ar fi deplasat la București, la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a bloca continuarea concursului.

O mână de ajutor a primit de la  judecătorul Dan Spânu de la Curtea de Apel Craiova, care era în același timp și vicepreședintele Asociației Magistraților din România, care a dat un interviu într-o publicație online, unde a acuzat nereguli și chiar vendete. A lansat acuzațiile cu toate că nu a participat la concurs pentru a cunoaște direct detaliile. Coincidență, dintre membrii  comisiei de examen, vicepreședintele AMR Dan Spânu  i-a acuzat tocmai pe magistrații care au rezistat rugăminților Mihaelei Cotora de a-i ajuta favoriții.

De asemenea, judecătorul Dan Spânu a depus o sesizare și la CSM pentru   blocarea/anularea concursului. Prin judecătorii Adrian Bordea și Alexandru Șerban, membri CSM,  s-a reușit chiar trecerea pe ordinea de zi a Consiliului a subiectului “discutarea nemulțumirilor” unor candidați, nemulțumiri legate de „comportamentul”, exigența exagerată la proba orală (a interviului și prezentării proiectului de management) a unor membri din comisia de examen  Demersurile Mihaelei Cotora la CSM ar fi fost susținute și de către vicepreședintele AMR, Dan Spânu, se susține în actele dosarului.

Doar că rezultatele examenului au fost catastrofale pentru favoriții preşedintei Curţii de Apel Craiova: judecătorii Robert Condurat și Gabriel Comănescu au obținut note între 5 și 6, iar rivalii lor – peste 8 și peste 9.

DNA-ul a fost pe fază

Toată această tentativă de fraudare a examenului a fost monitorizată de DNA care obținuse deja  mandate de monitorizare/interceptare de la judecător și că a urmărit/înregistrat absolut toate mișcările și dialogurile actorilor implicați. Rezultatele monitorizărilor au fost consemnate în documente oficiale.

Dosarul DNA pare “beton” aşa că magistraţii respectivi ar trebui puşi pe liber. De remarcat că presa a mai menţionat, fără urmări vizibile, lucrurile mai “ciudate” care se întâmplă la CSM. În cazul de faţă poate surprinde-doar la o primă privire-durata relativ lungă de la evenimente cercetate.