CEO executat silit de ANAF

sediu-CEODeși managementul Complexului Energetic Oltenia tocmai comunicase presei că firma gorjeană nu înregistrează datorii la buget, ANAF-ul tocmai a trecut la executare silită.Obligaţiile restante la bugetul de stat însumează 5,692 milioane lei.

Complexul Energetic Oltenia mai are datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu a plătit circa jumătate de milion de lei (572.035 lei).Astfel, pentru recuperarea prejudiciilor la bugetele statului, ANAF a dispus începerea procedurii de executare silită a complexului energetic.

CE Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania produce 95% din lignitul României şi poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

 

Producătorul de cărbune şi energie electrică şi termică a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei , iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuilei afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%.

CE Oltenia îşi bugetase pentru acest an investiţii de 870 milioane de lei, o parte din sumă pentru proiecte de reducere a influenţei costurilor cu certificatele de emisii poluante şi pentru construirea unei staţii de brichetare a cărbunelui pentru obţinerea de certificate verzi.

CEO la un pas de dezmembrare

 

 

 

CiurelCEO se află pe marginea prăpastiei după cel mai prost an de la înființare. Laurenţiu Ciurel, directorul general al CE Oltenia, a dat  declaraţii după discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE). Acesta susţine că organismele internaţionale au cerut înjumătăţirea capacităţilor companiei. Pe lista închiderilor a apărut şi Sucursala Işalniţa, au declarat surse din companie.

Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, a declarat într-un interviu la TV Sud informații despre discuţiile cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Ciurel spune că instituţiile financiare au cerut ca activitatea societăţii din Gorj să ajungă la jumătate sau chiar la sfertul capacităţilor. Pe de altă parte, aceste măsuri vin ca urmare a pierderii de 700 de milioane de lei în 2014.

Laurenţiu Ciurel declara acum câteva luni că va propune FMI închiderea unor grupuri la Brăila, Turceni, închiderea carierei Peşteana Sud, Seciurile, iar acum se pare că va fi inclusă într-un program de închidere şi conservare şi Termocentrala Işalniţa. Contactat telefonic, directorul termocentralei Filip, nu a vrut să facă nici un comentariu pe această temă. „Mi-am apărat cât mai putut de bine compania şi am explicat de ce trebuie să rămână într-o formă cât mai apropiată de cea actuală. Din păcate reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisia Europeană doresc o restructurare în continuare, o restructurare mult mai rapidă şi mai puternică a companiei. Aproape că se poate numi înjumătăţire sau un sfert din companie să mai rămână în picioare“, a declarat Laurenţiu Ciurel, fără să spună şi care sunt capacităţile ce vor fi închise. El a admis că problema este rezultatul negativ pe 2014 şi recunoaşte că ar trebui să lase pe alţii să facă profit… „Din păcate, judecata se face pe cifre şi cu creionul în mână în aşa fel încât orice cifră pe roşu la sfârşitul unui an financiar nu este acceptat, şi foarte bine că este aşa, suntem o societate comercială menită să facă profit şi dacă nu facem profit probabil ar trebui să-i lăsăm pe alţii sau să găsim metode să facem profit“, a declarat Laurenţiu Ciurel.

Ciurel a susţinut că pierderea de 700 de milioane este „pur contabilă“. Laurenţiu Ciurel a declarat: „La crearea acestei companii s-a întrat în alcătuirea ei cu datorii istorice de la colaboratori de peste 400 de milioane de lei, adică 470 de milioane de lei“, a spus Ciurel. Un raport al Curţii de Conturi arată că sumele restante au crescut semnificativ faţă de 2012. „Faţă de anul 2012 (7 luni) şi 2013 entitatea a înregistrat în anul 2014 plăţi restante de 51.258 mii lei, cât şi creanţe restante care au crescut de la 307.302 mii lei, 803.405 mii lei, în anul 2013, la 1.016.231 mii lei, in anul 2014, mai mari cu 26,5% faţă de anul 2013“, se arată în raportul Curţii de Conturi.