DNA l-a filmat pe Toni Greblă în chiloți în baie

 

GreblaDNA are filmări și poze cu un fost judecător al CCR în baie și în dormitor. Gorjeanul Toni Greblă, fostul judecător al Curţii Constituţionale, a fost filmat în propria casă de către DNA cu scopul de a strânge probe într-un dosar în care e acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru ca finul său, omul de afaceri Ion Bîrcină, să obţină mai multe contracte. Probele strânse de DNA nu au fost folosite în proces.

Doar că eventualele probe strânse de DNA nu au fost folosite în dosarul deschis împotriva sa, semn că Greblă nu a spus nimic incriminatoriu.”Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că nu există nici măcar suspiciunea, motiv pentru care nu este cazul să fie luată nicio măsură preventivă. (…) S-a început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva mea, când s-a dat prima lege neconstituţională Big Brother, am fost urmărit penal fără să fiu informat. Tot în iunie 2014, s-au obţinut mandate de interceptare, filmare, fotografiere, până în sept 2014, după cea de-a doua lege Big Brother, s-a obţinut de la ICCJ mandate prin care ofiţerului etnic i s-a permis să intre în locuinţă şi să instaleze aparatură până în ianuarie 2015. Aceasta reprezintă cea mai gravă formă de intruziune. A fost montată aparatură în toate încăperile, inclusiv în baie. În camera de la hotel. Această măsură a fost nejustificată reprezintă un fapt absolut cert, din septembrie 2014-ianuare 2015, nu există nicio probă ptr această perioadă. (…)Timp de patru luni am fost monitorizat în cel mai aspru şi intim mod eu şi familia mea şi acele imagini eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Nimic din ce au înregistrat în acea perioadă nu a fost folosit în dosar. Au fost emise 45 de mandate de percheziții, domiciliare și informatice, la mine acasă și la prietenii mei. Nimic din ce au găsit nu a fost folosit în dosar.”, a spus Toni Greblă la Antena 3.

Toni Greblă a fost trimis în judecată în septembrie 2015, fiind acuzat de DNA de trafic de influență (trei infracțiuni) din care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională, a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro.

De asemenea, fostul senator ar fi primit, în aceeași perioadă, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.

În schimbul acestora, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și va determina funcționari publici — din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale — să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă — energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.

Înfrângere sau victorie pentru DNA?

 

sorin_blejnarSorin Blejnar  a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, la cererea DNA. Judecătorii de la Tribunalul Prahova au acceptat cererea procurorilor, iar fostul șef al ANAF va fi arestat preventiv. Decizia nu e definitivă, dar e executorie.Luni, fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost reţinut de procurorii DNA Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. O parte a presei a prezentat cazul ca o victorie DNA dar nu cumva este o înfrângere după perioada extrem de mare în care această instituție a încercat să îl ocolească?

Potrivit DNA, Blejnar este suspectat că a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice pe care o conducea.

„Banii respectivi urmau să-i fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unor subalterni, pentru ca aceşti să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi ceilalţi funcţionari implicaţi în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme controlate de aceştia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, se precizează într-un comunicat al DNA

Un primar analfabet se face de râs în media gorjeană

 

albeni-primarPrimarul Ionuţ Stan de la Albeni a dat, probabil cea mai mică notă din istoria concursurilor pentru director de şcoală, 0,9 puncte. Individul respectiv, membru al partidului lui Traian Băsescu, este luat la mișto pe rețelele de socializare după ce nu reușește să se exprime nici în emisiunile tv plătite și după multe ”duble” trase. Primarul a fost membru în comisia de concurs, organizat de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Gorj, deși legea spune că el ”desemnează”, cuvinte care îi sunt străine după cum îl puteți vedea în emisiunile TV ACCENT.

Directorul susține-potrivit cotidianului PANDURUL- că primarul s-a băgat singur în comisie, fără să fie desemnat de Consiliul Local. ”Atâta timp cât tu te-ai băgat singur într-o comisie de evaluare și nu ești în stare să respecți anumite principii impuse de metodologie, lucrurile nu pot rămâne așa. M-am pregătit luni de zile pentru acest concurs și vine un fost elev și-mi spune că mătură cu mine, nu se poate, fiecare are o demnitate. Să se pună oricine în locul meu și nu i-ar conveni așa ceva”, a spus Vasile Popescu, directorul Școlii Gimnaziale din Albeni.

Primarul din Albeni, Ionuț Stan, spune că l-a depunctat pe directorul școlii, Vasile Popescu, pentru că nu i-a plăcut oferta managerială a acestuia. Stan susține că nu are nimic personal cu directorul unității școlare, dar consideră că cea pe care a notat-o cu punctaj maxim, o învățătoare din comună, are planuri mari pentru școală. ”Eu atât am considerat că merită din discursul managerial. Doamna învățătoare și-a prezentat oferta în așa fel încât să aducă schimbări la școala din Albeni“. El explică şi acuzaţia că s-ar fi pus singur în comisie. „În metodologie scrie doi reprezentanți ai autorității locale. Nu trebuia să fiu propus de Consiliu Local. Eu vreau să fac ceva pentru școala Albeni cât voi fi primar. Nu vreau să discut ce a făcut el în acești opt ani. Eu, când am analizat planul managerial, nu am analizat dacă și-a făcut el treaba ca să-l depunctez, nu, am analizat discursul dumnealui cu planul managerial și l-am punctat în baza celor relatate de domnul director”, a spus Ionuț Stan, primarul din Albeni.

Primarul de Albeni este coleg de partid cu învățătoarea Oana Botanciu, o persoană controversată la nivelul comunei dar asta poate contează mai puțin. Prin declarația dată cotidianului PANDURUL, aflăm că individul ajuns primar nu are legătură cu legea, logica și bunul simț. Mai aflăm că va fi acționat în instanță și are deja plângeri la ANI și DNA pentru faptele din ultimele luni.

 

Incompetența procurorilor DNA pune sub semnul întrebării lupta anticorupție din România

geludiaconuDirecția Națională a Anticorupție, una din instituțiile cheie în lupta anticorupție din ultimii ani, a început să înregistreze în ultima perioadă eșecuri răsunătoare în documentarea dosarelor pe care le instrumentează. Tot mai des aflăm despre deciziile unor judecători care întorc înapoi dosarele DNA pentru carențe grave. Pe lângă corul de lăudători ai DNA, care nu văd decât reușitele, trebuie dezbătute  aceste eșecuri care pun sub semnul întrebării însăși lupta anticorupție. Ultimul caz, cel mai răsunător dintre ele, îl are în centru pe Gelu Diaconu, fostul șef ANAF, cel căruia procurorul a încercat să-i interzică să vorbească în spațiul public. Abuzurile DNA în această speță sunt mai mult decât evidente și arată o panta periculoasă pe care s-a pornit.

Judecătorii de la ÎCCJ au decis să-i dea câștig de cauză lui Gelu Diaconu, fostul șef ANAF,  în dosarul “Partida Romilor”, în care este urmărit penal pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. Magistrații au întors dosarul la DNA, dovadă clară a unei activități defectuoase. De luni bune, Gelu Diaconu a încercat să își demonstreze nevinovăția dar s-a izbit de încăpățânarea și suficiența  unor procurori incompetenți. Stai și te întrebi dacă pentru lupta anticorupție merită să avem astfel de eșecuri, să sacrificăm viața și cariera unor specialiști. Am vrea să știm cum se explică eșecurile DNA din ultima perioadă, înfrângeri care riscă să compromită munca acestor specialiști care și-au făcut un port-drapel din lupta anticorupție?

Gelu Diaconu, slabă consolare

Celor care au urmărit cu atenție cazul Gelu Diaconu, omul care a lucrat o viață în Finanțe, și a fost trimis în judecată de DNA pentru o vină imaginară, le-a reținut cu siguranță atenția declarația de televiziune a impricinatului:

”Eu de 8 luni de zile am cariera terminată, reputaţia mea a fost terfelită, aşa încât dacă dosarul a fost întors înapoi la DNA nu e o mare surpriză. Am studiat foarte bine dosarul, împreună cu avocaţii. E incredibil ce poate conţine un astfel de dosar care se bazează pe constatări profund eronate făcute de angajaţii DNA. Faptul că dosarul s-a întors la DNA e o probă evidentă că justiţia s-a întors în România. Am văzut judecători super-profesionişti. Dacă nu era aşa, rămâneam o ţară feudă.”

De fapt, Gelu Diaconu trăiește o dramă provocată de niște procurori iresponsabili care și-au  dovedit incompetența. Dacă în România, procurorii ar răspunde pentru abuzurile lor, cei din cazul Diaconu ar avea multe de tras. Altfel, aceste abuzuri nu produc decât revoltă și opinia că avem de-a face cu o instituție care ignoră drepturile omului.

 

Instanța, necruțătoare cu incompetența procurorilor

 

Instanța a fost cât se poate de clară:1. Admite cererile inculpaților și constată neregularitatea actului de sesizare ( respectiv a rechizitoriului) si restituie dosarul la DNA; 2. Constata nulitatea ordonantelor dispuse de procuror in dosar. Judecătorii dau o palmă clară și grea DNA: ” Constată neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr.7/P/2015 din 18 iulie 2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupţie, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaților, indicarea încadrării juridice, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, după cum urmează: 1) pentru Păun Nicolae, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.292 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 2) pentru Ivan Gheorghe, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen. și prev. de art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 3) pentru Paraschiv Iulian Costel, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.29 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 4) pentru Mărgărit (fostă Radu) Irina-Valeria, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.29 lit.a şi b din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 5) pentru Rotariu Florentina, cu privire la infracțiunile prev. de art.181 şi art.182 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C. pen., art.322 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 C. pen., art.292 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, art.29 lit.b şi c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.; 6) pentru Diaconu Gelu-Ştefan, cu privire la infracțiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C. pen.; 7) pentru Gogancea-Vătăşoiu Mihai, cu privire la infracțiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C. pen.; 8) pentru Voicu Mădălin Ștefan, cu privire la infracțiunea prev. de art.291 C. pen. rap. la art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000; 9) pentru SC Niky Scorpion Alcom SRL, cu privire la infracțiunea prev. de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.35 alin.1 C. pen. ”

Foarte important, magistrații ”Constată nulitatea Ordonantelor emise de procuror în dosarul nr.7/P/2015 la datele de 24.07.2015, 20.10.2015, 15.02.2016 şi 19.05.2016, prin care s-a dispus efectuarea constatărilor tehnico-științifice. Exclude din materialul probator rapoartele de constatare efectuate în baza ordonanțelor mai sus-menționate, după cum urmează: Raportul de constatare datat 16.12.2015 – întocmit de specialistul Ionel Iulian George, Raportul de constatare datat 21.12.2015 – întocmit de specialistul Gheorghiţă Teişan, Rapoartele de constatare datate 19.02.2016 şi 27.05.2016 – întocmite de specialistul Liviu Balaur. II. Respinge, ca neîntemeiate, cererile şi excepţiile formulate de inculpata Olteanu Carmen. III.A. Admite contestația formulată de inculpatul Păun Nicolae împotriva Ordonanței din 22.02.2016 emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Dispune ridicarea, în parte, în limita a 2/3 din sumele corespunzătoare drepturilor salariale (indemnizație de deputat) încasate de inculpatul Păun Nicoalae începând cu luna septembrie 2016, a popririi asigurătorii instituită prin Ordonanța din 22.02.2016 emisă îndosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra contului curent cu cod IBAN: …….. deschis la Reiffeisen Bank SA, Agenția Sebastian, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr.221-225, sector 5, titular de cont Păun Nicolae (domiciliat în ………). B. Admite contestația formulată de inculpata SC Niky Scorpion Alcom SRL împotriva Ordonanței din 22.02.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Dispune ridicarea, în parte, în limita sumelor de bani ce trebuie plătite de SC Niky Scorpion Alcom SRL: – în baza Contractului de asistență juridică Seria B 828974/2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și Cabinetul de avocatură Oancea Violeta), dar nu mai mult de 25.000 lei plus TVA; – în baza Contractului de execuție de lucrări nr.15/28.07.2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și SC Hestia Protection SRL), dar nu mai mult de 49.500 lei plus TVA; – în baza Contractului de prestări servicii pentru execuția lucrărilor de detecţie şi avertizare la incendiu nr.160/4.08.2016 (încheiat între SC Niky Scorpion Alcom SRL și SC Electroinstal Solution SRL), dar nu mai mult de 11.285,47 lei plus TVA, a popririi instituite prin Ordonanța din 22.02.2016 emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra conturilor bancare deținute la Raiffeisen Bank SA de către SC Niky Scorpion Alcom SRL (CUI 3511840, cu sediul social declarat în București, str.Glicinelor nr.4-14, sector 5). ”

Ca să fie fără dubiu pentru toată lumea, aceeași instanță: ”Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpata SC Niky Scorpion Alcom SRL împotriva Ordonanței din 11.05.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. IV. În temeiul art.250 alin.51 C. pr. pen., admite contestațiile formulate de inculpații Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai conform art.250 alin.1 C. pr. pen., împotriva Ordonanței din 7.07.2016, emisă în dosarul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de instituire a măsurilor asiguratorii. Desființează în totalitate ordonanța mai sus-menționată și dispune ridicarea măsurilor asiguratorii aplicate în baza acestei ordonanțe. V. Respinge ca nefondată, cererea formulată de partea civilă Secretariatul General al Guvernului, de instituire a măsurilor asiguratorii în cursul camerei preliminare. Copie de pe încheierea motivată va fi comunicată Parchetului, inculpaților și părților civile, în conformitate cu disp. art.345 alin.2 C. pr. pen. Conform art.345 alin.3 C. pr. pen., în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate, procurorul va remedia neregularitățile actului de sesizare și va comunica dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii Păun Nicolae, Rotariu Florentina, Voicu Mădălin Ştefan, Olteanu Carmen, Ivan Gheorghe, Grigore Vasilica, Pepenel Valentin, Paraschiv Iulian Costel, Margarit (fostă Radu) Irina-Valeria, Diaconu Gelu Ştefan, Gogancea Vătăşoiu Mihai și S.C. Niky Scorpion Alcom SRL, în sumă de câte 35 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Cu drept de contestație odată cu încheierea pronunțată conform art.346 C. pr. pen.”

 

Dumitru Glăman

Derapajele DNA sancționate și de americani

GreblaAvocatul si expertul anticoruptie american Robert Carmona-Borjas a dezvaluit intr-un articol publicat pe data de 1 octombrie 2016 in publicatia The Hill, din Washington DC, riscurile pe care activitatile abuzive ale DNA le au asupra drepturilor omului, vietii private si democratiei din Romania.

După ce scoate în evidența succesele DNA, așa cum rezultă acestea din sondaje sau diferite statistici, autorul vorbeste despre o „latura mai intunecata” a luptei anticoruptie din Romania.

„Este deja o rutina pentru mass-media din Romania sa stationeze echipe de filmare in fata sediul DNA, pentru a prinde imaginea zilei cu o personalitate politica in catuse, deplasandu-se spre masina politiei”, a spus autorul, iar „acest fapt ridica unele probleme”.

Prima problema este potentialul enorm ca lupta anticoruptie sa fie folosita „pentru plata politelor [personale] si urmarirea rivalilor”, data fiind usurinta cu care se poate deschide un dosar si porni o „investigatie compromitatoare care poate pune capat unei cariere”.

A doua problema e legata de incalcarea drepturilor omului si a respectului vietii private.

„DNA-ul este foarte dependent in acuzare de interceptarile telefonice si alte probe furnizate de catre serviciile de informatii romanesti, inclusiv SRI”, a spus autorul.

Acesta a facut referire la istoria din perioada comunista, cand Securitatea lui Ceausescu comitea abuzuri „la scara larga”, lucru continuat si dupa caderea comunismului.

„In 1996, avertizorul de integritate din SRI Constantin Bucur a divulgat dovezi ca serviciul a fost angajat intr-un program secret si ilegal de ascultare a telefonelor politicienilor, functionarilor publici si jurnalistilor”, a spus autorul.

Mai recent, „cu doar cateva zile in urma, un tribunal din Bucuresti a exclus interceptari si alte probe obtinute ilegal din dosarul DNA avand ca obiect acuzatia de luare de mita formulata impotriva Liei Olguta Vasilescu, primarul orasului sudic Craiova”, a mai spus autorul.

A treia problema este legata de „socanta” diversitate a acuzatiilor care fac obiectul anchetelor DNA.

„DNA investigheaza tot felul de infractiuni, de la spalare de bani si evaziune fiscala, pana la fraude marunte. Un politician este chiar acuzat de DNA ca a condus fara permis”, a spus Carmona-Borjas.

Aici a dat si exemplul lui Gabriel Oprea, care este acuzat de catre DNA pentru ucidere din culpa, facandu-l pe autor sa se intrebe daca „ar trebui procurorii anticoruptie sa investigheze astfel de lucruri”.

Autorul invita, insa, sa se priveasca dincolo de cazurile trimise in judecata, la cele care nu avanseaza deloc si la potentialul de santaj pe care acestea il au.

„Ca tanar avocat in tara mea natala, Venezuela, am intalnit ofiteri de politie si din serviciile militare care santajau tot timpul. Victima era luata pentru interogatoriu, i se prezentau unele dovezi de un anumit fel si i se spunea ca acuzatia putea fi clasata in schimbul a ceva. Acel ceva putea fi o proba impotriva unui peste mai mare. Sau, cel putin in Venezuela, ar putea fi bani”, a spus autorul.

„In hatisul generat de statistici, exista o statistica care ar trebui sa provoace ingrijorari”, si anume ca numai 10% din dosarele deschise de DNA sunt trimise in judecata, ceea ce-l face pe autor sa se intrebe ce se intampla cu restul dosarelor.

„Este necesar sa intreb, ce se intampla cu restul de 90%? Imaginati-va cat de multa autoritate discretionara pune acest fapt in mainile echipei de 97 de procurori ai doamnei Kovesi si cat de largi sunt limitele pentru eroare sau, mai rau, pentru abuz”, a spus Carmona-Borjas.

“Coruptia oficiala merita si necesita o urmarire penala acerba. Dar, din ce punct zelul trece o linie si compromite politica in general – adica democratia – in loc de politicienii corupti?”, si-a concluzionat autorul articolul.

Mentionam ca pe data de 4 iunie 2016 Congresmena Loretta Sanchez, co-presedinta grupului de prietenie cu Romania din Congresul SUA, a exprimat ingrijorari cu privire la incalcarile documentate ale drepturilor omului sub pretextul combaterii coruptiei in Romania.

Robert Carmona-Borjas este avocat si expert in chestiuni militare, securitate nationala, anticoruptie, buna guvernare si apararea drepturilor omului.

Este unul dintre profesorii de la American University din Washingfton DC si a predat la George Washington University. Originar din Venezuela, Robert Carmona-Borjas a cerut dupa 2002 azil politic in Statele Unite.

Robert Carmona-Borjas este cofondatorul Fundatiei Arcadia, o fundatie anti-coruptie creata cu scopul de a promova valorile statului de drept si ale democratiei in regiuni politice tumultoase din jurul lumii.

Publicatia The Hill are cea mai larga circulatie in mediul politic din Washington DC, fiind citita de birourile tuturor membrilor din Congress, de lideri de opinie, institutii americane si oameni de afaceri. Publicatia se focalizeaza in principal pe politica, afaceri si relatii internationale si acopera mediatic evenimentele de la Casa Alba, Congres si campaniile pentru alegerile la nivel federal.

Pentru referinta, oferim o traducere integrala in romana a articolului Romania and when curbing corruption warrants investigation publicat in The Hill.

DNA și Înalta curte de Casație și Justiție s-au prăbușit în încrederea românilor

 

kovesiDatele Eurobarometrului Comisiei Europene arată că 35 % dintre români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt.DNA și ÎCCJ reprezintă vârful de lance al sistemului judiciar, iar conform datelor acestui eurobarometru, cele două instituții sunt în picaj liber, odată cu restul instituțiilor de justiție.

 

Încrederea cetăţenilor români în justiţie a scăzut în ultimele luni ale anului 2016 cu 13% faţă de anul precedent. Potrivit datelor Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016, în prezent, 35% dintre români au încredere în justiţie şi sistemul judiciar. Datele arată că 60% dintre cei chestionaţi au declarat că au tendinţa să nu creadă în justiţia din România , în creştere cu 12% faţă de 2015, lucru sesizat deja de săptămânalul nostru în ultimul an.

Scăderea de 13 procente faţă de anul 2015 ar fi cea mai mare înregistrată într-un timp atât de scurt.În cadrul Eurobarometrului, 72% dintre respondenţii români au declarat că au încredere în Armată, în scădere cu patru procente faţă de 2015. La nivel naţional, aproximativ 50% dintre cetăţeni au încredere în poliţie, în creştere cu 1% faţă de valorile înregistrate în toamna anului trecut.

 Cât priveşte Guvernul, 24% dintre cei chestionaţi au declarat că au încredere în această instituţie, în creştere cu un procent faţă de ultimul Eurobarometru. În cazul Administraţiei Publice, procentul de încredere este de 30%, iar la autorităţile publice regionale şi locale de 35%, în creştere cu trei procente.

A crescut procentul şi în cazul partidelor politice, la 13%, cu un plus de 1% faţă de toamna anului trecut, doar Parlamentul înregistrând o scădere a încrederii de trei procente şi ajungând la un procent de 14% în 2016

Sondajul pentru Eurobarometrul primăvara 2016 a fost realizat în perioada 21-31 mai 2016.

Bogdan Olteanu lovit prin ricoșeu de conflictul DNA-Tăriceanu

OlteanuSe știe de războiul de luni de zile între DNA și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului. Importante resurse ale DNA au drept scop să închidă gura liderului ALDE, mai ales că ordinul pe unitate vine chiar de la președintele Iohannis. Deocamdată a fost creat un dosar la adresa viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu în urma delațiunilor lui Sorin Ovidiu Vântu, DNA mergând pe ideea, nedemonstrată nici în cazul acestuia, că un milion de euro a ajuns la Bogdan Olteanu și Tăriceanu.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au respins vineri cererea DNA de arestare preventivă a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, acesta fiind plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Olteanu a fost reținut în această săptămână  sub acuzația că, în perioada iulie — noiembrie 2008, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la Sorin Ovidiu Vîntu suma de un milion de euro și sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

„În perioada iulie — noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri ( n.r. — Sorin Ovidiu Vîntu) suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării (n.r. — Liviu Mihaiu). Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, susțin procurorii DNA.

Ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de Bogdan Olteanu, Liviu Mihaiu a fost numit la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Procurorii susțin că suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăți înregistrate în SUA și apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remiși lui Bogdan Olteanu la biroul unde acesta își desfășura activitatea, în sediul unui partid politic.

De asemenea, procurorii arată că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obținerea unui mandat de deputat.

În acest context, din dispoziția omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, Olteanu a beneficiat de consultanță politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro.

DNA l-a trimis în judecată pe Daniel Antonie

 

daniel-antonieDNA i-a trimis în judecată pe mai mulți șefi din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar al inculpatului

ANTONIE DANIEL, la data faptei director al Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (7 acte materiale),

în stare de libertate, a inculpaţilor:

GHIMIȘ VASILE, la data faptei director la Direcția Economică a Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (7 acte materiale),

GIURCĂU DANIEL SEVER, administrator de fapt al SC TFR Teminvest SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (7 acte materiale),

TEMELIE FLORIN, administrator de drept al SC TFR Teminvest SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale),

SC TFR TEMINVEST SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:În perioada octombrie 2013-martie 2014, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile, în calitate de directori în cadrul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, au dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice, achiziționarea de la două firme (printre care și SC TFR Teminvest SRL) controlate de inculpații Giurcău Daniel Sever și Temelie Florin, la prețuri supraevaluate, a unui număr de  272 furtunuri pentru stingerea incendiilor  şi 170 truse sanitare de prim ajutor.

În același context, pe de o parte “ajutorul” acordat de inculpații Temelie Florin și Giurcău Daniel Sever a constat în depunerea de oferte pentru produsele respective, în numele societăților pe care le administrau, la prețuri supraevaluate de circa 6-7 ori față de prețurile lor de achiziție.

Pe de altă parte, aceeași inculpați au depus oferte în numele altor societăți, fără consimțământul administratorilor acestora sau în numele unor societăți administrate de rude sau prieteni apropiați, dezavantajoase față de ofertele firmei câștigătoare.

Prin această conduită infracțională, profitând și de faptul că la nivelul unităților miniere din subordine era necesară achiziționarea de truse medicale și furtunuri pentru pompieri, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile au prejudiciat bugetul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA cu suma de 415.240,66 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societățile controlate de cei doi oameni de afaceri.

SC CEO SA a comunicat că se va constitui parte civilă în procesul penal cu suma de 415.240,66 lei.În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților Antonie Daniel și Ghimiș Vasile.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Gorj, cu propunere de a se menține măsurile preventive și  asigurătorii dispuse în cauză.Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Tăriceanu linșat de Justiția Macovei

TariCălin Popescu Tăriceanu incomodează grav PNL care ar putea pierde alegerile dacă liderul ALDE rămâne în libertate.  Au ieşit la iveală amănunte incendiare din care reiese că acesta va fi scos pe linie moartă până la alegerile parlamentare din toamnă.

Dosarul de peste 450 de pagini al şefului Senatului de la DNA Braşov  a fost finalizat, iar citaţiile au fost trimise în timp record inculpaţilor. Totul s-a întâmplat doar în 48 de ore. În prima zi, acesta a fost trimis la DNA București. Aici, fost citite, verificate şi aprobate de procurorul șef de secție. În aceeaşi zi, rechizitoriul a fost trimis de la DNA la Înalta Curte, iar DNA a redactat şi a publicat comunicatul prin care anunța trimiterea lui Tăriceanu în judecată, spun cei de la  Grupul pentru Investigații Publice.

Şi asta nu e tot. În următoarea zi, ICCJ a fixat un termen pentru audierea lui Tăriceanu în plină vacanță judecătorească. Apoi, citaţia a fost semnată de preşedintele Înaltei Curţi şi a fost şi înmânată inculpaților din dosar, mai spune sursa citată.

Ultimul gorjean înlăturat din fruntea CEO de DNA

daniel-antonieDaniel Antonie, şeful Diviziei Miniere, este cercetat de DNA într-un nou dosar penal de abuz în serviciu. Mai exact, DNA se ocupă de un prejudiciu mărunt(sub 100 000 de euro) urmând să demonstreze că achiziția unor truse sanitare și furtunuri pentru stingerea incendiilor s-a făcut la suprapreț.

Daniel Antonie a fost înlăturat din conducerea CEO printr-un nou dosar subțire, ca și primul, obiectivul procurorilor fiind mai degrabă înlăturarea lui din conducerea companiei decât aflarea adevărului. Cum rămâne cu ”competența” DNA care mergea pe dosarele de mare corupție?

Comunicat DNA

„În perioada octombrie 2013-martie 2014, inculpatul Antonie Daniel, în calitate de director al Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, beneficiind de complicitatea și a altor persoane, a dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice, achiziționarea la prețuri supraevaluate de către societatea pe care o conducea a unui număr de 272 furtunuri pentru stingerea incendiilor şi 170 truse sanitare de prim ajutor. Prin această conduită infracțională, profitând și de faptul că la nivelul unităților miniere din subordine era necesară achiziționarea de truse medicale și furtunuri pentru pompieri, inculpatul Antonie Daniel a prejudiciat bugetul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA cu suma de 415.240,66 lei”, anunţă DNA.

Antonie Daniel a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 12 iulie, şi nu are voie „să exercite profesia în exercitarea căreia a săvârșit faptele, respectiv director al Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA.”

Antonie mai este cercetat, tot pentru abuz în serviciu, în dosarul „Bani pentru Medinţu”.

ŞOCANT „DNA a treia putere în stat”

iohaJoachim Gauck, preşedintele Germaniei,  consideră, după discuțiile cu preşedintele României  că DNA este a treia putere în stat. Germania este partenerul comercial numărul unu al României, iar investitorii germani au nevoie de condiţii cadru, legale, viabile, pentru ca românii să beneficieze de dezvoltare în continuare, a declarat preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, luni, la Palatul Cotroceni. Gauck a mai afirmat că Justiţia este în stare să ofere soluţii la problemele existente.

„Germania este partenerul comercial numărul unu al României. Un număr de peste 8.000 de companii cu capital german activează aici în România şi încearcă să garanteze un succes antreprenorial. Pentru a putea, însă, beneficia de potenţialul existent şi pentru a putea oferi cetăţenilor României evoluţiile de care ei au nevoie şi dezvoltarea de care ei au nevoie este nevoie, pe lângă spiritul antreprenorial, (…) avem nevoie, însă, şi de condiţii cadru legale, viabile. (…) Iată-mă ajuns la un subiect la care noi vom urmări cu multă atenţie evoluţiile. Cu mare plăcere constat că sprijiniţi aceste reforme. Că o face Guvernul, şi că mai ales, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, de către justiţie, aveţi realizări importante. Justiţia este în stare să ofere soluţii la problemele existente. Aş dori să subliniez în mod deosebit activitatea DNA de la care porneşte un semnal îndreptat nu doar către economie, mediul de afaceri, ci şi către politic. Este unul dintre pilonii principali ai procesului de reformă. Noi calculăm că în societate există conflicte şi dorim să consolidăm activitatea, de pildă, a DNA, ca a treia putere în stat”, a declarat preşedintele german într-o conferinţă de presă comună cu şeful statului român Klaus Iohannis.

 Joachim Gauck a adăugat că pentru Germania este „un semnal foarte important pe care îl primim de la statul român, cât şi de la societatea românească, de a fi fideli Europei, mai ales în această perioadă dificilă”.

„Unii europeni se întreabă care mai este, de fapt, valoarea unităţii europene şi a UE? Este important să declarăm cu toţii că suntem susţinători ai UE”, a declarat Gauck.

 

Preşedintele german a arătat că cele două state au o experienţă comună, atât în privinţa dictaturii, cât şi a reclădirii democraţiei.

„În toate aceste procese au fost parteneri, guvernul federal s-a aliat cu România atunci când România a dorit să adere la Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele german.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România, singura instituție care reclamă derapajele lui Kovesi

KovesiÎn ultimele săptămâni, Laura Codruța Kovesi a lansat veritabile amenințări la adresa Curții Constituționale din România în privința articolului referitor la abuz în serviciu pe care sunt construite toate dosarele DNA. Nici o instituție, nici măcar Președinția sau Parlamentul, nu au îndrăznit să demaște presiunile dar o face UNJR.

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu reglementat de Legea 78/2000.

Declaratiile doamnei procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, potrivit carora o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi „o incetare a luptei anticoruptie in Romania” si „un semnal pe care statul roman il da: «Gata, am luptat destul cu coruptia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie sa investigam acest gen de fapte»”, reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat.

În baza acestor afirmații repetate prin diverse mijloace de comunicare in masa, amplificate apoi de diversi formatori de opinie, cetatenilor li s-a inoculat ideea ca s-ar opri lupta anticorupție, aceștia ajungând să facă petiții pentru a cere CCR să decida in modul dorit de DNA. DNA a transmis un punct de vedere oficial, institutional, Curtii Constitutionale cu privire la abuzul in serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curtii iesind din cadrul democratic. A cere Curtii Constitutionale sa puna deoparte Constitutia si sa nu examineze cauza cu care este sesizata strict prin prisma primatului Constitutiei inseamna pur si simplu a abandona statul de drept si a reveni la justitia de tip totalitar facuta in piata publica, nu in baza legii, ci a vointei poporului.

Situatia este ingrijoratoare, deoarece, din nou, inaintea unei decizii a Curtii Constitutionale cu implicatii importante asupra justitiei si vietii sociale, sunt exprimate in spatiul public, in mod repetat, opinii ce nu se bazeaza pe Constitutie, ci pe oportunitate. Romania este o democratie constitutionala, iar oricine afirma, direct sau indirect, ca lupta anticoruptie permite incalcarea Constitutiei, submineaza statul de drept si saboteaza insasi legitimitatea luptei impotriva coruptiei. In Romania, fiecare cetatean este egal si se supune in fata legii, legea fundamentala fiind Constitutia, iar Curtea Constitutionala „garantul suprematiei Constitutiei”. Pentru a avea un stat de drept functional in Romania, fiecare cetatean si institutie trebuie sa respecte acest cadru legal instituit de Constitutie.

UNJR recunoaste si incurajeaza dreptul de a exprima opinii vis a vis de activitatea institutiilor publice, insa sublinieaza, ca, in special cand vorbim de justitie, acestui drept ii corespunde obligatia de a exprima aceste opinii fundamentat pe lege, avand mereu in vedere necesitatea de a prezerva increderea cetatenilor in respectarea acesteia. In avizul nr. 18 (2015) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni se mentioneaza ca „puterea judecatoreasca nu trebuie sa incurajeze niciodată neascultarea si lipsa de respect fata de puterea executiva si cea legislativa”. Aceasta recomandare este pe deplin aplicabila tuturor magistratilor, nu doar in raporturile cu celelalte puteri, ci, cu atat mai mult, in raport de activitatea Curtii Constitutionale, a carui rol constitutional este si acela de a asigura separarea si controlul reciproc dintre cele trei puteri in stat.

Rolul primordial pe care Curtea Constitutionala il indeplineste, de garant al suprematiei Constitutiei, chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor si sa solutioneze conflictele juridice de natura constitutionala intre autoritatile publice, implica, asadar, respect din partea celorlalte trei puteri. La fel ca si in cazul reprezentantilor puterii legislative sau executive si reprezentantii autoritatii judecatoresti trebuie sa evite pozitii publice care sa aiba ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curtii Constitutionale, prin dezvoltarea unei asteptari a publicului ce poate sa nu fie conforma cu exigentele constitutionale, fie prin transmiterea unui mesaj de neincredere in competenta si integritatea Curtii Constitutionale.

Comisia de la Venetia a subliniat, in 2012, ca „independenta si neutralitatea Curtii Constitutionale sunt puse in primejdie daca alte organe ale statului si membrii lor o ataca public. Aceste atacuri nu sunt compatibile cu pozitia Curtii, de garant al suprematiei Constitutiei, si poate aduce atingere independentei si inamovibilitatii judecatorilor Curtii, care sunt garantate constitutional.” „Ne ingrijoreaza extrem de mult faptul ca se inoculeaza tot mai des cetatenilor ideea ca, prin deciziile pe care le pronunta, Curtea Constitutionala ar deveni un inamic al luptei impotriva coruptiei, un inamic al cetatenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru ca dinamiteaza increderea publicului intr-o institutie fundamentala intr-un stat democratic, ultimul bastion impotriva incalcarilor Constitutiei. In fiecare stat in care s-a incercat incalcarea statului de drept, prima institutie atacata a fost Curtea Constitutionala, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta il joaca intr-o democratie. Infaptuirea justitiei si lupta anticoruptie nu se poate duce decat in cadrul prevazut de Constitutie, altfel Romania se indeparteaza de la democratia constitutionala si stat de drept”, a spus judecator Dana Girbovan, presedintele UNJR. Uniunea Nationala a Judecatorilor reia apelul, facut si in trecut, adresat atat membrilor celor trei puteri, cat si presei, sa inceteze de indata orice tip de presiune la adresa Curtii Constitutionale si sa respecte suprematia Constitutiei intr-un stat de drept.”, e somaţia dură a celor de la UNJR pentru Laura Codruţa Kovesi.

Lia Olguța Vasilescu, lovită de DNA în campanie electorală

OlgutaÎntâmplător sau nu, deoarece agenda DNA nu o știe nimeni dar favorizează candidații care nu au făcut parte din vechiul USL, Lia Olguța Vasilescu a fost chemată la DNA pentru o nouă confruntare. Procurorii DNA țin morțiș să arate alegătorilor ceva deși dosarul a fost, potrivit judecătorilor, neconvingător.

Procurorii Secției de combatere a corup­ției din cadrul DNA au dispus luni punerea în mișcare a acțiunii penale față de primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru săvârșirea unei noi infracțiuni, cea  de spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis Agerpres, în același dosar s-a mai început urmărirea penală față de Radu Cosmin Preda, administrator public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii unei noi infracțiuni de instigare la spălare de bani, precum și față de Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociații nonprofit, pentru o nouă infracțiune de spălare de bani.
„În dosarul respectiv, cei trei inculpați mai sunt acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani (Vasilescu Lia Olguța), două infracțiuni de complicitate la luare de mită (Preda Radu Cosmin) și patru infracțiuni de complicitate la luare de mită (Popescu Elena Daniela)“, se precizează în comunicat.
Potrivit procurorilor anticorupție, faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au fost comise în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012.
„Cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, desfășurată în anul 2012, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic“, se menționează în comunicatul DNA.
Procurorii mai susțin că, în cadrul „donațiilor“, estimate la 135.907 de euro, care au constat în realizarea de materiale electorale și susținerea de spectacole, Lia Olguța Vasilescu ar fi primit de la un om de afaceri, în urma exercitării influenței sale politice, suma de 25.000 de euro pentru plata concertului susținut de un artist străin. Banii, la care s-au adăugat încă 25.000 euro a căror proveniență nu a fost stabilită, ar fi fost dați în preziua concertului din 14 mai 2012 unei persoane care se ocupa cu organizarea de evenimente.
„Aceasta din urmă a achitat suma totală de 50.000 de euro staff-ului artistului respectiv, conform contractului depus la dosarul cauzei. Prin această activitate, inculpata Vasilescu Lia Olguța a folosit suma respectivă cunoscând că provine din săvârșirea unei infracțiuni“, se arată în comunicat.
Într-un context diferit, în cursul anului 2014, Lia Olguța Vasilescu ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, precum și printr-o asociație nonprofit, mai multe sume de bani cu titlu de mită, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
„Referitor la sumele de bani pretinse și primite de inculpata Vasilescu Lia Olguța cu ajutorul inculpaților Preda Radu și Popescu Elena Daniela, din probele administrate a rezultat că inculpata Popescu Elena Daniela, președinte al asociației, în cunoștință de cauză, la instigarea inculpatului Preda Radu, care, de asemenea, cunoștea proveniența și modul real de obținere a sumelor de bani intrate în contul asociației cu titlu de sponsorizări, a acceptat încheierea a trei contracte de sponsorizare, iar ulterior a dispus transferul sumei de 316.471 lei, în luna iunie 2014, din contul asociației în contul unei societăți comerciale, în scopul disimulării adevăratei naturi a provenienței acesteia, cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de luare de mită“, mai susțin procurorii DNA

„Luluţa” Kovesi ridiculizată de SIE pe motiv de necunoaştere a legii

kovesiLaura Codruta Kovesi a avut în această săptămână o ieşire foarte dură la adresa SIE. Deloc impresionaţi, cei din SIE i-au spus „Luluţei” că dacă prin România se poate juca de-a legea, în alte ţări din U.E. legea trebuie respectată. Şefa DNA a arătat o lipsă de informare crasă sau e mai mult de atât? Faptul că nu a cerut cooperarea SIE dar critică activitatea acestui serviciu ridică o mare problemă pentru eterna şefă a procurorilor români.

 

Laura Kovesi a spus cu subiect şi predicat:„Nu pot să îmi explic de ce de la SIE în ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la bază sesizari SRI, 22 au avut la bază sesizări DIPI (MAI) și 4 de la Direcția de Informații a Armatei, însă de la SIE nu am avut nici o informare”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA a atras atenția că această lipsă de colaborare continuă în condițiile în care mulți dintre inculpații anchetați de procurorii anticorupție își deschid conturi în străinătate sau există firme străine anchetate în țările lor pentru mita dată în România.

Aflata la o conferinta organizata de Freedom House, Expert Forum si CRPE pe baza lansarii unui raport privind indicele sustenabilitatii DNA pe 2015, Kovesi a mai spus ca situatia continua chiar daca cei mai multi dintre inculpatii anchetati de DNA isi deschid conturi in strainatate sau exista firme straine anchetate in tara lor pentru mita data in Romania.

Kovesi a precizat că și acest serviciu are obligația de a trimite informări atunci când în activitățile pe care le desfășoară sesisează fapte penale.

Șefa DNA a mai spus că i se pare imposibil ca ofițerii SIE să nu cunoască faptul că mai mulți infractori au cheltuit sume mari de bani pentru a cumpăra proprietăți în străinătate.  A dat și un exemplu: un suspect a achiziționat o casă de șase milioane de euro în Franța și SIE nu a trimis nicio sesizare către DNA.

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente și nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am vazut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shore-uri pentru licitații publice”, a subliniat șefa DNA.

 

„Luluţa” nu ştie legea

Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă al SIE este abilitat să comunice următoarele:

Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.

SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.

Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/ UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/ entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”.Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.

Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.

Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).

Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc. ). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.

 

DNA-ul nu este Dumnezeu pe pământ!

kovesiChiar dacă tot mai încolțit și președintele Iohannis laudă DNA, această instituție are tot mai multe probleme. DNA începe să aibă probleme în fața instanțelor de judecată, iar în lunile martie și aprilie s-a reușit contraperformanța să aibă 109 achitări, majoritatea solicitărilor DNA fiind respinse de instanțe ”din lipsă de probe”, potrivit site-ului STIRI PE SURSE.

 Spre comparație, în ultimul raport de activitate al DNA se arăta că în anul 2015, procurorii avuseseră doar 96 de achitări. Acum, în doar două luni, DNA a avut parte de 109 achitări.

Dintre cele 109 solutii dispuse de judecatori, 86 de achitari au ca temei juridic dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”, informează Luju.

3 martie 2016 – Toti cei 5 „constructori ai lui Oprisan”, achitati la fond de Tribunalul Prahova

Sarabanda achitarilor a debutat pe 3 martie 2016, cand Tribunalul Prahova a decis ca faptele de abuz in serviciu si fals in inscrisuri puse de procurori in carca celor cinci asa-zisi constructori ai presedintelui CJ Vrancea, Marian Oprisan, nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege. Corneliu Prunache si Vasile Mihaiuc au fost declarati nevinovati de savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, ambele in forma continuata; Vasile Graur si Iulian Cristian au fost de asemenea achitati, dupa ce au fost acuzati de complicitate la abuz in serviciu in forma continuata; la fel si Vasile Buta, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si spalare a banilor, ambele in forma continuata. (Tribunalul Prahova, sentinta nr. 96/03.03.2016 pronuntata in dosarul nr. 8027/105/2011).

7 martie 2016 – 4 achitari in dosarul procuroarei Carmen Sirboiu, sefa Parchetului Judecatoriei Orsova

La 7 martie 2016, Curtea de Apel Craiova a pronuntat sentinta in dosarul in care DNA a acuzat-o pe sefa Parchetului Judecatoriei Orsova, procuroarea Carmen Sirboiu, ca ar fi primit mita de la un om de afaceri „lucrari de curatenie si gradinarit” si „225 rasaduri de flori ornamentale de gradina”. Sirboiu a fost achitata pentru trafic de influenta, luare de mita si instigare la folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fiind insa condamnata la 2 ani inchisoare cu suspendare, pentru tentativa la abuz in serviciu.

Exceptand aceasta solutie de condamnare (tentativa la abuz in serviciu, tinem sa subliniem), dosarul s-a dovedit extrem de subtire. Cel putin in opinia magistratului fondului. Judecatoarea Valerica Mirea de la Curtea de Apel Craiova a stabilit ca faptele pentru care au fost trimisi in judecata ceilalti patru inculpati fie nu sunt sustinute de probe, fie nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie. Iar asta in conditiile in care DNA a beneficiat de „sprijin din partea SRI” si a facut uz de catuse, toti inculpatii din dosar fiind retinuti preventiv, la 5 octombrie 2014, in aplauzele jurnalistilor de casa.

Prin sentinta nr. 52/07.03.2016 (dosar nr. 2060/54/2014), au fost achitati, in baza art. 16 alin. (1) litera c) din Codul de procedura penala („nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”), comisarul sef Ion Ianosi, seful Serviciului de Investigatii Fraude din IPJ Mehedinti (acuzat de luare de mita), omul de afaceriConstantin Popescu, presedinte al PSD-Orsova (trimis in judecata pentru dare de mita), si Viorel Sorinel Duducea (cumparare de influenta si dare de mita). Cel de-al cincilea inculpat, subofiterul Liviu Ionut Fister, seful Formatiunii Rutiere din cadrul Politiei municipiului Orsova, a fost de asemenea gasit nevinovat dupa ce a fost acuzat de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fals intelectual si abuz in serviciu in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite, solutia de achitare fiind dispusa in baza art. 16 alin. (1) litera b) din Codul de procedura penala („fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”).

8 martie 2016 – Dan Radu Rusanu, achitat de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea

A urmat fostul sef al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu. Incatusat de procurorii DNA dupa ce Traian Basescu a decretat public ca ASF este o „cloaca ce trebuie curatata” si apoi tinut 4 luni in arest preventiv, Rusanu a fost achitat printr-o sentinta dispusa, la 8 martie 2016, chiar de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, cunoscut opiniei publice pentru maniera in care a ales sa judece procese precum ICA si RAFO-CAROM.

22 martie 2016 – Fiasco total pentru DNA: 39 de achitari in dosarul Portul Constanta, in care 28 de inculpati au executat in total 3.208 zile de arest preventiv

Procurorii Lucian Papici si Gheorghe Bocsan (foto 3), autori ai unor rechizitorii soldate cu numeroase condamnari incasate de statul roman la CEDO, au recidivat in asa-numitul dosar „Portul Constanta”. Senatorul Mircea Banias, ex-secretarul general al MAI Laurentiu Mironescu si alti 37 de inculpati umiliti public, unii dintre uitati prin arest preventiv, au fost achitati la fond de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sentinta a fost pronuntata, la 22 martie 2016, de un complet cunoscut pentru intransigenta manifestata in dosarele DNA. Judecatoarele supreme Alina Ioana Ilie, Florentina Dragomir si Mariana Ghena au constatat ca 36 dintre cei 39 de inculpati au fost trimisi in judecata de cei doi vestiti procurori fara probe, alte solutii fiind dispuse fie pe litera a) – „fapta nu exista”, fie pe litera b) teza I – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

24 martie 2016 – 9 achitari definitive in dosarul Loteria II

Dupa achitarile pe linie incasate la Tribunalul Bucuresti in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) Cpp (sentinta nr. 1017/F/25.06.2015 pronuntata in dosarul nr. 46717/3/2009*), parchetul anticoruptie nu a reusit sa obtina nici macar o condamnare in dosarul Loteria II, solutionat definitiv la 24 martie 2016. Curtea de Apel Bucuresti a mentinut sentinta TMB prin care 9 inculpati au fost achitati. Fata de George Copos, Camelia Voiculescu si Roza Giulio Giuzepe, si ei achitati la fond, instanta de apel a dispus incetarea procesului penal pe motiv de prescriere a faptelor.

4 aprilie 2016 – Mihail Vlasov, achitat pentru dare de mita pe lipsa de probe

La inceputul lunii aprilie 2016, judecatoarea Adriana Elena Bajan de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti l-a achitat pe fostul sef al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, avocatul Mihail Vlasov, pe motiv ca „nu exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea” de dare de mita pentru care a fost trimis in judecata de DNA.

22 aprilie 2016 – 46 de achitari definitive pe lipsa de probe, in dosarul Referendumului

In fine, ultima si cea mai mediatizata decizie a fost pronuntata in urma cu doua zile in celebrul dosar in care DNA a trimis in judecata 75 de inculpati (73 au rezistat procesului), in frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, sub pretinsa acuzatie de fraudare a Referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. 44 de persoane fusesera achitate la fond, pentru lipsa probe, solutii mentinute de completul de 5 judecatori condus de presedinta ICCJ Livia Stanciu, care, in plus, a admis apelul a doua inculpate condamante initial ridicand astfel la 46 numarul inculpatilor trimisi degeaba in judecata de procurorul Lucian Papici (foto 5) (printr-un rechizitoriu din 27.09.2013 verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei chiar de sefa DNA Laura Codruta Kovesi). DNA a obtinut la ICCJ doar 27 de condamnari – cu o exceptie, toate cu suspendarea executarii pedepsei. Parca pentru a da si mai mult apa la moara vocilor care au afirmat despre acest dosar ca este unul eminamente politic, singurul inculpat caruia instanta suprema i-a marit pedeapsa in apel a fost chiar Liviu Dragnea.