Strategie tehnocrată, renunțare la cărbune pentru importuri din UE

 

CEOCel puțin cinci cariere din Complexul Energetic Oltenia vor fi închise până în 2023, iar cărbunele va avea un rol  în mixul energetic până în 2025, se arată în Strategia Energetică Naţională, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei. Strategia energetică a României până în 2050 pare că se bazează mai mult pe energie nucleară, abandonată în multe țări dezvoltate, și ignoră cărbunele.

În strategia energetică este inclusă energia pe lignit, însă cu anumite condiţii. Înlocuirea capacităţilor de producţie a energiei electrice presupune investiţii de la 7 până la 14 mld € până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare.
„Competitivitatea cărbunelui în mixul de energie electrică depinde de eficienţa în transformare a fiecărui grup în parte, destul de scăzută pentru capacităţile existente, de costul cărbunelui livrat și de preţul certificatelor de emisii EU ETS. Grupurile actuale pe bază de cărbune au un rol important în stabilitatea SEN. Înlocuirea capacităţilor pe bază de cărbune va avea loc în special în special după 2025. Noi capacităţi pe bază de lignit trebuie să aibă parametri supra-critici, eficienţă ridicată şi emisii specifice de GES scăzute“, se arată în strategie. Totodată „energia nucleară este o opţiune strategică pentru România“.
România dispune de rezerve totale de 12,6 mld t lignit, cu o putere calorifică medie de 1800 kcal/kg, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 mil t. Producția anuală de lignit a scăzut de la 31,6 mil t în 2012 la 22,1 mil t în 2015, situându-se pe locul șase în UE – după Germania, Polonia, Grecia, Republica Cehă și Bulgaria. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 mld t, din care 592 mil t se află în perimetre exploatate. Puterea calorifică a huilei româneşti este de 3650 kcal/kg. Producția de huilă, în 2015, a fost 1,29 mil t, în scădere de la 1,87 mil t în 2012.
În strategie se mai spune foarte clar faptul că atât CE Oltenia, cât şi CE Hunedoara „se află într-o situaţie economică critică“. Practic, este pus semnul egal între o companie care plăteşte salariile a 15 mii de oameni şi una care este în faliment. Apare în discuţie gazeificarea lignitului, un subiect care a creat frământări în Gorj, după apariţia unui contract prin care CEO concesiona pe 50 de ani subteranul unor cariere către o firmă controlată de generalului american Wesley Clark, fost consilier al lui Victor Ponta. Mai mult, zilele acestea doi directori din CEO sunt în SUA, iar liderii de sindicat spun că acolo se discută chiar despre implementarea unei tehnologii de gazeificare a cărbunelui: „Traseul gazoductului BRUA va fi situat în apropierea grupurilor de producție de energie electrică din cadrul CEO și CEH (Craiova, Ișalnița, Turceni, Rovinari, Paroșeni, Deva). Astfel, BRUA oferă atractivitate pentru posibile investiții în centrale moderne, pe bază de gaze naturale, având și potențialul de a prelua eventuale volume de gaz metan obținute prin gazeificarea lignitului“.

Companiile pe bază de lignit şi huilă reprezintă „o altă vulnerabilitate“. Se preconizează că energia pe lignit nu va face faţă energiilor care nu au presiunea plăţii certificatelor de emisii. „Inevitabil, pe termen lung se va reduce ponderea cărbunelui în mixul de energie primară al României. (…) Referitor la CEO, planul de restructurare prevede închiderea carierelor Husnicioara (2017), Lupoaia (2019), Rovinari Est (2020), Gârla (2020) și Peșteana Nord (2023)“.
În anul 2015, structura producției de energie electrică a fost următoarea: 28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă. În perioada ianuarie-octombrie 2016, structura producției a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă.

 

Reclame

Pandurii moare frumos, fără bani dar cu transferuri

PanduriiEchipa gorjeană exilată la Turnu severin a debutat catastrofal în Europa League iar lotul e încă subțire până la intrarea noilor transferuri. Deși nu sunt bani, transferurile se fac pe bandă rulantă. Ce urmează? Falimentul.

Pandurii și-a prezentat ultimele trei transferuri chiar înaintea meciului cu Maccabi. Lucian Sînmărtean. George Țucudean și Vali Alexandru au vorbit despre planurile care le au la Pandurii. Mai mult, șeul pandurilor îi trage de mânecă pe acționari, spunând că îi așteaptă să treacă și la fapte, nu doar să promită. „Am adus jucători importanți pentru fotbalul românesc, mutări foarte bune, ne vor ajuta. Probabil vom mai avea 1-2 surprize, vrem un lot puternic. Acești băieți au venit cu plăcerea de a juca fotbal. Trag și un semnal de alarmă pentru membrii asociați ca să terminăm cu promisiunile și să trecem la fapte. Trebuie să se asigure partea financiară, fotbal fără bani nu se poate, trebuie să trecem la fapte”, a declarat Narcis Răducan.

Cea mai importantă achiziție a padurilor, Lucian Sînmărtean a vorbit despre venirea la Târgu-Jiu. A existat şi un alt interes din partea altor echipe din Liga 1, am vrut să mă alătur unui grup unde nu am foarte multă presiune, partea financiară nu prea a contat. După părerea multora sunt bătrân, dar eu simt că pot să joc în continuare fotbal. În Arabia am avut şi foarte multă presiune. Am venit cu inima deschisă, am ales să joc fotbal de plăcere. Vreau să joc fotbal de plăcere, fără presiune. Nu a contat partea financiară, am câștigat mulți bani în carieră. Aici este o echipă care joacă fotbal, un antrenor care practică un fotbal ofensiv. Vreau să intru să joc cât mai repede, îmi trebuie ceva timp să îmi intru în ritm. O să îmi pun calitățile în slujba echipei”, a declaat magicianul Sînmărtean.

George Ţucudean regretă că nu a venit la Pandurii mai devreme.Trebuia să vin la Pandurii în iarnă, am făcut o greşeală şi am mers în altă parte, deşi trebuia să vin aici. Am refuzat câteva oferte din afară, mi-am dorit să fiu cât mai aproape de familia mea”, a comentat și Țucudean. În schimb, Valentin Alexandru își așteaptă rândul să joace. Am prins un sezon foarte bun la Călăraşi. Perioada în care m-am antrenat cu Rapid mi-a fost de ajutor, dar a fost o situaţie neplăcută ce s-a întâmplat cu echipa. Vreau să mă pregătesc, sunt puţin în urmă cu pregătirea. Îmi voi aştepta şansa”, a spus Vali Alexandru.

 

Sursa: DIGI Sport 3

La Pandurii e dezastru, Edi Iordănescu a ales un alt drum

IordanescuCine credea că la Pandurii sunt soluţii pentru a nu ne bate joc de rezultatele sezonului trecut s-a înşelat, Pandurii nu are bani iar clubul a intrat practic în disoluţie. Cu 5-6 jucători plecaţi, cu alţi 7 cu cereri de a pleca liberi, urmează dezastrul. Artizanul acestuia, Ion Călinoiu, a ales să treacă în plan secund şi nimeni nu îl mai întreabă nimic.

Antrenorul Edward Iordănescu a anunţat că nu va mai prelungi contractul cu Pandurii Târgu Jiu: „Am decis să nu mai prelungesc contractul cu Pandurii Târgu Jiu. Latura financiară a făcut să se destrame o echipă frumoasă pe care am construit-o împreună cu Narcis şi factorii de decizie. Sunt un antrenor care se ghidează după principii şi cred că trebuie început un alt proiect în alte condiţii, cu alte obiective şi probabil cu alţi oameni implicaţi. De aceea nu-mi rămâne decât să mulţumesc factorilor de decizie, conducerii administrative, jucătorilor, suporterilor şi tuturor celor care au fost implicaţi în proiectul Pandurii, să urez mult succes clubului în continuare şi să asigur toţi târgujienii că Pandurii va rămâne mereu în inima mea! Hai Pandurii!”, declarat acesta.

 

Uzina de Apă Grea de la Turnu Severin, de la extaz la agonie

 

 

 

Raan

 

Cândva o ”bijuterie” a industriei românești, Uzina de Apă Grea de la Turnu Severin este pe cale de dispariție ca și entitate economică, asta după ce statul a sistat producția de apă grea necesară funcționării centralelor nucleare dar nu a găsit soluția conservării unei producții anterioare de peste 1 miliard de euro. În tradiționalul stil de după 1989, România își distruge capacitățile industriale pentru a putea să importe din străinătate ”apa grea”, exemplul din acest caz.

În imediata apropiere a județului Gorj, în Mehedinți, funcționează încă, cel puțin pe hârtie, Uzina de apă grea ROMAG PROD. Aceasta  este sucursală a Regiei Autonome Pentru Activități Nucleare (RAAN) și avea o capacitate de 360 tone/an, producând apă grea de cea mai bună calitate la vremurile bune ale acesteia.

Făcând parte dintr-o ramură de top a industriei naționale de profil,  pe lângă Centrala de la Cernavodă, Uzina de la Dunăre exporta apă grea în Coreea de Sud, China, Statele Unite ale Americii și Germania. Sucursala ROMAG mai producea și apă superușoară, azot lichefiat, aer instrumental, apă demineralizată, apă potabilă, apă distilată și apă industrială. Unicat în Europa, ROMAG-ul era totodată cel mai mare producător de apă grea din lume, România fiind singura țară din Europa care a dezvoltat o filieră nucleară de tip CANDU.

Din nefericire, acele vremuri rămân doar de povestit nepoților, Uzina de apă grea ROMAG PROD Drobeta Turnu Severin agonizează în prezent spre dispariție. Cu datorii de 200 milioane de euro, Guvernul a decis să închidă unitatea şi a anunţat că va cumpăra apa grea, necesară eventualei deschideri a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, din Canada, unul dintre puţinele state care o mai produce. Acest lucru ar bucura importatorii și ar lăsa România și la acest capitol fără o sursă internă importantă.

 

Bomba de Turnu Severin

Potrivit informațiilor noastre, apa grea depozitată la ROMAG PROD depășește 1,2 miliarde euro. Situația este disperată din acest punct de vedere pentru că se poate produce o catastrofă ecologică.  Lucrurile au devenit dramatice  după ce, în 28 ianuarie 2016, RAAN a intrat în faliment, toate contractele urmând a fi denunţate, iar bunurile Regiei – scoase la vânzare sau lichidate. Inclusiv contractele de depozitare a apei grele… Iar proprietarii de drept ai acesteia, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale – ASNRSPS şi NUCLEARELECTRICA SA nu au anunțat până în prezent  preluarea în siguranţă a produsului și vorbim aici  de câteva sute de butoaie care trebuie menţinute la o temperatură constantă (peste temperatura de îngheţ) şi care trebuie verificate periodic pentru a confirma calitatea produsului, fiind posibile unele procese de coroziune.

Lucrurile trenează de câțiva ani. Fostul premier Victor Ponta a vizitat platforma RAAN, vizită în urma căreia în martie 2015 guvernul a aprobat un memorandum, unde se face referire inclusiv la managementul apei grele post-închidere controlată: ”proiectantul general al unităţilor de producere a apei grele – Regia Autonomă Tehnologii pentru Energie Nucleară (RATEN) –-Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Operaţiuni Nucleare (CITON) a studiului de impact impus de oprirea controlată a producţiei de apă grea şi a proiectului pentru managementul apei grele, post închidere controlată, pentru toată perioada de operare a unităţilor 1 – 4 de la CNE Cernavodă în cadrul programului nucleu de cercetare-dezvoltare derulat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice”.

Cine este vinovat de situația create la Turnu Severin? Poate că una dintre instituțiile (Ministerul Energiei – forul titular al RAAN respectiv Ministerul de Interne – forul titular al ANRSPS) care ar trebui să rezolve problema managementului apei grele după oprirea RAAN ar trebui să facă ceva!Altfel riscăm probleme de toate tipurile dar parcă îi mai pasă cuiva de România.

 

Ultimele tunuri în mineritul din Valea Jiului

 

Directorul Nicolae Drăgoi aduce falimentul SNH

Nicolae Dragoi

 Dacă gorjenii au toate motivele să fie nemulţumiţi de managementul sectorului energetic prestat de Laurenţiu Ciurel, căruia USL-ul pare să îi pregătească debarcarea, minerii din Hunedoara au fost pricopsiţi cu un alt „manager” de top, directorul Nicolae Drăgoi de la Societatea Naţională a Huilei Petroşani. În concepţia acestui director, strategia energetică a României aduce pentru minerii din Valea Jiului un singur lucru: falimentul.

 Pentru mineritul din judeţul vecin este foarte greu să fuzioneze cu Complexul Energetic Hunedoara într-o perioadă când România se confruntă cu o scădere majoră a consumului de energie electrică. Directorul Societăţii Naţionale a Huilei Petroşani, Nicolae Drăgoi, poară vina de a nu fi derulat de la înfiinţarea noii companii miniere, nici o investiţie în sectorul minier privind retehnologizarea activităţii de extracţie a huilei energetice în scopul reducerii cheltuielilor de exploatare şi a preţului cărbunelui, măsuri care ar fi condus la creşterea competitivităţii Complexului pe piaţa liberă de energie.

Se poate spune fără teama de a greşi că Nicolae Drăgoi  nici nu îşi doreşte fuziunea, fiindcă e conştient că nu are susţinerea necesară să fie numit la conducerea noului complex, şi atunci nu va mai putea să ajute, într-un mod cointeresat,  firme care au devenit, odată cu promovarea în funcţia de director general al SNH, furnizori tradiţionali ai societăţii.

Invocând ponderea ridicată a cheltuielilor cu munca vie în costul de producţie a huilei, care în fapt este cauzată tocmai de lipsa unei politici investiţionale de tehnologizare realistă şi coerentă, Nicolae Drăgoi a decis ca începând cu luna iunie 2013 să trimită minerii în concediu pe o perioadă de 4 zile, susţinut fiind de ministrul Energiei, eternul şi fascinantul Constantin Niţă. Concediul respectiv a fost practicat fără succes şi la Gorj.

Eroarea lui Nicolae Drăgoi  constă în faptul că, micşorarea producţiei de cărbune, urmare a trimiterii minerilor în concediu forţat, va conduce de fapt la diminuarea veniturilor încasate şi implicit va face şi mai dificilă identificarea de surse financiare pentru lucrări de eficientizare/modernizare a activităţii extractive.

Ultimile tunuri

În condiţiile în care absorbţia SNH este iminentă,  statul român şi-a asumat-o în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Nicolae Drăgoi şi-a intensificat acţiunile pentru a mai obţine câte ceva din promovarea unor relaţii comerciale „speciale” cu firme private, care aparţin, probabil din întâmplare, unor prieteni ai domniei sale. Schema folosită este una simplă dar eficientă şi anume invocarea necesităţii de urgenţă, chiar şi atunci când nici nu poate fi vorba de aşa ceva.

Istoria recentă din aprilie 2013, arată că 3 firme „prietene”, una dintre ele fiind SC AGROALIMENT SRL Vulcan, au obţinut contracte de peste 2 milioane lei pentru plasa de sârmă şi la un preţ cu 20% mai mare decât cel practicat pe piaţă.

Pe lângă faptul că plasa achiziţionată de la cele trei firme, a fost mai scumpă, aceasta este şi de calitate slabă, fiind dese situaţiile când minerii s-au plâns că se rupe cu uşurinţă, generând accidente.

Că pe directorul SNH îl interesează să obţină un avantaj de pe urma poziţiei sale, treacă-meargă, dar când acţiunile lui afectează securitatea muncii în cadrul exploatărilor miniere aflate în grija sa, atunci instituţiile abilitate ar trebuie să se autosesizeze şi să ia măsuri pentru că se pare că preocuparea directorului pentru contracte pe „sprânceană” se extinde.

Se vorbeşte că la Exploatările Miniere Lonea şi Vulcan, datorită folosirii de stâlpi de susţinere care nu mai corespund cerinţelor de rezistenţă, durabilitate şi calitate, sunt frecvente blocările tubulaturilor de aeraj, urmare a surpărilor galeriilor.

În aceste condiţii, creşterea concentraţiei de gaz metan peste  limitele de siguranţă este o consecinţă firească, iar focurile de mină care sunt mai peste tot fac tot mai probabilă producerea de noi  explozii.

Minerii nici nu au cum au să îşi dea seama din timp de pericolul ce îi pândeşte, atâta timp cât, după ce risipeşte banii şi aşa puţini, către firmele agreate, acelaşi director reclamă că nu mai are bani să înlocuiască metanometrele AUER, sistemele SIGNAL şi aparatele OLDHAM din sistemul de sesizare şi alarmare.

Poate, doar dacă mai are loc vreo explozie la minele din Valea Jiului, va realiza şi ministerul  de ce şi cine se opune la orice măsură de restructurare în Valea Jiului.

Apar dramele, lumea se lamentează la televizor, oficialii dau declaraţii…

Şi apoi lumea va uita.