Plângere penală la adresa lui Ion Ișfan

 

Ion Ișfan este la acest moment un personaj foarte contestat de mediul școlar, partidul de guvernământ asumându-și serioase riscuri prin păstrarea lui în funcție. Patru directori de școli au ieșit în conferință de presă să denunțe abuzurile șefului ISJ Gorj, aceștia vorbind practic în numele a 32 de școli care au avut acest spor. Directorii de școli au confirmat informațiile oferite de ”Asalt” privind memoriul adresat MEN dar și presiunile inimaginabile la care au fost supuși de ”generalul” pus de PSD.

Nu doar că lucrurile nu se calmează în învățământul gorjean, dar politizarea excesivă-inspectorul  școlar general PSD Ion Ișfan-pune permanent ”lemne pe foc” pentru a-și arăta puterea. Ultima decizie, aceea de a trimite auditul ISJ în școlile care nu au dat jos ”sporul de condiții vătămătoare”, a revoltat mai mulți directori care au ieșit într-o conferință de presă pentru a denunța abuzurile. Lucrurile au ajuns într-un punct în care implicarea Ministerului Educației este absolut necesară, cei 13 inspectori școlari generali demiși anul trecut nu au avut problemele pe care le aduce Ion Ișfan, contestat deopotrivă de directori, profesori, sindicate, politicieni și reprezentanți ai presei.

Ion Ișfan a fost denunțat la Parchet pentru intervenția neautorizată în statele de plată ale școlilor. Directorii de școli care au anunțat asta au fost Aurel Popescu, directorul Școlii Gimnaziale ”Alexandru Ștefulescu”, Livia Zamfir, directorul Școlii Gimnaziale ”Ecaterina Teodoroiu”, Gabriel Răscol, director Liceul cu Program Sportiv  și Constantin Deaconescu, directorul Liceului Tehnologic Bîlteni. De asemenea, aceste școli nu au dat salariile la timp conform programării MEN, lucru care este achetat la nivelul acestuia.

Că este stresat de posibila schimbare din funcție se vede pe Ion Ișfan, acesta s-a făcut de râs în fața presei locale încercând să dea un drept la replică. Astfel, a declarat că are 8000 de salariați, cifra fiind cu circa 2000 mai mică. Din pricina angajărilor haotice și nerespectării costului per elev, criteriu după care se face salarizarea, Gorjul a depășit considerabil fondul de salarii, vină ce aparține în exclusivitate inspectorului școlar general.

Directorii de școli au mai spus că Ion Ișfan va produce noi crize pentru că este un personaj conflictual și răzbunător, el amenințând deja mai mulți directori cu demiterea. Vom reveni!

 

Dumitru Glăman

 

Ion Ișfan lasă 500 de profesori fără sporuri

isfanIon Ișfan, inspector școlar general al județului Gorj, a decis săptămâna trecută să suprime un spor legal pentru circa 500 de angajați din învățământul gorjean. Măsura vine după ce ISJ Gorj a depășit numărul de posturi alocate în circa 180 de cazuri fapt ce a atras acordarea calificativului BINE pentru Ișfan pentru anul școlar trecut. Membru PSD, inspectorul general este o piatră de moară pentru partid la Gorj, acesta fiind eliminat de la orice candidatură după ce personalul din sector îl vede ca un dictator. Ișfan conduce ISJ Gorj din vara anului 2012.

 

Inspectorul școlar general al județului Gorj, Ion Ișfan, a decis în 25 ianuarie 2017 să taie sporul de condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în special contabililor, secretarilor de școli, informaticienilor și chiar unor directori. Este vorba de sporul pentru folosirea calculatorului. Într-o adresă trimisă către toate unitățile de învățământ preuniversitar, Ișfan atrage atenția ca la întocmirea ștatelor de plată să nu ia în calcul acest spor. Generalul invocă și o lege în acest sens, respectiv legea 250 din 17 decembrie 2016 care arată că: ”până la data de 31 decembrie 2016, Guvernul aproba prin hotărâre, la propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație (…..) regulamentul privind locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia, prevăzut la art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, apreciem că în lipsa cadrului general în materie, nu poate fi aprobat niciun alt regulament propriu la nivelul fiecărui ordonator de credite în vederea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare”, se arată în motivarea deciziei.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare are o valoare de până la 15% din salariu de bază și se acordă numai după o constatare a Direcției de Sănătate Publică Gorj. Ordonanţa 99 din 2016 amână elaborarea regulamentului de acordare până la 1 martie 2017, dar şeful ISJ nu vrea să ţină cont de aceasta.

Ion Ișfan încearcă prin amenințarea directorilor, intimidarea secretarilor și contabililor să scoată acest spor salariaților din învățământ pentru că ar fi depășit personalul didactic auxiliar și nedidactic cu mai bine de 200 de posturi și trebuie să reducă de undeva aceste cheltuieli.

Soțul doctoriței Găvănescu pus după gratii

 

 

 

dr-mariana-gavanescu-interviu-4Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În continuarea cercetărilor în cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu, conflict de interese, fals intelectual, complicitate la uz de fals şi fals în declaraţii, în care a fost dispusă iniţial faţă de inculpatul GĂVĂNESCU VICTOR măsura controlului judiciar, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au solicitat instanţei  înlocuirea acestei măsuri cu cea a arestului preventiv.

Cererea procurorilor este motivată de faptul că inculpatul a încălcat una dintre obligațiile impuse prin ordonanța prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, respectiv pe aceea de a nu lua legătura cu unul dintre  martori.

Reamintim că din probele administrate până în prezent în această cauză a rezultat că în  perioada 2008 – 2016 a fost creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj, prin internarea fictivă de pacienţi, emiterea de prescripţii medicale în fals şi consemnarea nereală a acordării de îngrijiri medicale la domiciliu, serviciile nefiind efectuate sau fiind efectuate parţial.

În cauză au fost efectuate, pe data de 1 noiembrie 2016, 17 percheziţii domiciliare pe raza judeţului Gorj şi a municipiului Bucureşti, atât la sediul unor instituţii publice şi societăţi comerciale, precum şi la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor menționate mai sus.

Potrivit evaluării estimative efectuate în cauză, prejudiciul adus bugetului de stat este în valoare de 473.903,86 lei.

Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei şi stabilirii răspunderii penale.

Liviu Dumitrașcu abandonează conducerea ISU Gorj

 

liviu-dumitrascu-2Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă(ISU) Gorj, colonelul Liviu Dumitraşcu a anunţat  că se retrage din activitate. Acesta s-a aflat la conducerea instituţiei timp de 12 ani timp în care a fost și cercetat penal pentru angajări.
Şeful ISU Gorj, Liviu Dumitrașcu  a anunţat că se pensionează. „Din cei 32 de ani, 16 au fost în funcţii de conducere. Am lucrat cu 11 prefecţi, dacă am numărat bine. Am reuşit să rezist 16 ani în funcţii de conducere. La cât de greu este să conduci un astfel de serviciu, când de multe ori vieţile cetăţenilor sunt în prim planul activităţilor de intervenţie şi salvare, aş putea echivala activitatea cu patru mandate de parlamentar”, a spus Liviu Dumitraşcu. Unul dintre cei mai vechi şefi de instituţii din Gorj a colaborat de-a lungul celor 12 ani, cât a fost şef al ISU Gorj, cu 11 prefecţi.

Prefectul Gheorghe Paraschivu i-a mulţumit colonelului Liviu Dumitraşcu pentru întreaga sa activitate. „Este un moment emoţionant pentru că este ultima şedinţă la care participă domnul colonel Liviu Dumitraşcu. De 12 ani, dumnealui conduce Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Aş vrea în numele nostru, al tuturor, să-i mulţumim pentru întreaga activitate desfăşurată”, a spus prefectul judeţului Gorj, Gheorghe Paraschivu.

Cea mai dură și mai murdară campanie de până acum

carciumaru-pontaSosit la Târgu-Jiu în prima zi de campanie, Victor Ponta a îmbrăcat ”cămașa” de campanie făcând declarații șocante.

Victor Ponta, candidatul care deschide lista PSD Gorj pentru Camera Deputaților, a declarat, la Târgu-Jiu, că se așteaptă la o campanie dură: „cred că va fi o campanie mai dură și mai murdară decât toate campaniile de până acum, pentru că la toate argumentele PSD-ALDE, prezentate și de Liviu Dragnea și de mine și de Călin Popescu Tăriceanu, legate de salarii, de pensii, de măsuri fiscale, de fonduri europene, în partea cealaltă este un singur răspuns: dosare penale și pușcărie. Nu știu să spună ceilalți de ce sunt ei mai buni. Știu să spună de ce noi suntem răi și se întorc din nou frazele pe care le auzisem la Băsescu: pomeni electorale. Ce înseamnă pomeni electorale?! Salariul unui medic, creșterea salariului unui profesor, medic este o pomană? Omul ăla nu muncește pentru banii aceia? Muncește mult mult decât îl plătim în realitate”

Cât de bogat este deputatul de Gorj Victor Ponta?

PontaFostul premier al României, Victor Ponta, va candida  la alegerile parlamentare din 11 decembrie, pentru un loc în Camera Deputaților, pe listele Partidului Social Democrat (PSD) din Gorj. După cum aflăm din declarația de avere, Victor Ponta nu este un om sărac dar nici atât de bogat măcar ca și soția lui, europarlamentarul Daciana Sârbu.

Bugetul.ro a oferit informații  despre averea lui Victor Viorel Ponta. Potrivit declarației de avere din luna iunie a acestui an, depusă de Ponta  în calitate de deputat, soției sa, Daciana, deține majoritatea bunurilor și banilor familiei. Daciana Sârbu deține un teren intravilan în județul Prahova, de 5.882 mp, dar și unul forestier în Dâmbovița, de 5.003 mp.

În București, cei doi soți dețin, în coproprietate, două apartamente, unul de 94,88 mp, iar altul de 175,83 mp. În plus, aceștia au și două case de vacanță în localitatea Cornu, din Prahova, una dintre acestea aparținându-le amândurora, iar cealaltă figurând doar pe numele Dacianei Sârbu. Ponta este proprietarul și al unui autoturism Mercedes-Benz, fabricat în 2011.

Fostul premier deține trei conturi bancare, cu următoarele sume: 6.452 de euro, 3.125 de dolari și 12.500 de lei. Totuși, aceștia nu sunt toți banii pe care familia Ponta îi are în bănci, soția sa având peste 150.000 de euro și aproximativ 19.000 de lei.

În ultimul an fiscal, Victor Ponta a obținut 46.500 de euro de pe urmă vânzării a două automobile, unul fiind al soției, dar și 200.000 de euro, sumă reprezentând avansul dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare.

În declarația sa, politicianul PSD a trecut că Daciana Sârbu a acordat cu împrumut 148.625 de euro și 3.000 de euro unei societăți comerciale. Aceasta are și un credit de peste 22.000 de euro, scadent în 2019.

Victor Ponta a încasat, în 2015, 126.328 de lei de la Guvernul României, pentru funcția de prim-ministru, și 9.573 de lei de la Camera Deputaților. Și la acest capitol, Ponta a fost învins de Sârbu, aceasta primind de la Parlamentul European, pentru postul de deputat, 75.925,96 de euro.

PSD Gorj troznește din toate încheieturile, Călinoiu și Ciocea candidează independent

PontaFostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Gorj Ion Călinoiu şi-a depus joi la Biroul Electoral Judeţean (BEJ) candidatura ca independent pentru un post de deputat, după ce a fost exclus de pe listele PSD în urma unei condamnări de 4 luni de închisoare cu suspendare, decizia magistraţilor nefiind însă definitivă. Călinoiu se va bate pentru un mandat de deputat cu Victor Ponta și Dan Vâlceanu.

Ion Călinoiu a declarat, după depunerea candidaturii, care a avut loc cu puţin timp înainte de expirarea termenului, că decizia de a merge ca independent a fost susţinută de colegii săi de partid, primari şi preşedinţi de organizaţii locale, după ce conducerea centrală a formaţiunii a refuzat să revină asupra listelor iniţiale de candidaţi stabilite de la nivel judeţean şi modificate ulterior de Comitetul Executiv Naţional.

Președintele eecutiv al PSD Gorj  a menţionat că primul său obiectiv ca şi parlamentar va fi atragerea de fonduri pentru realizarea drumului expres care ar urma să lege Oltenia de Ardeal. „Nu a fost pur şi simplu o pornire a mea, ci o susţinere a colegilor mei, o parte fiind aici lângă mine. Suntem într-o situaţie dificilă, (…) vom fi constructivi şi vom avea o campanie eficientă încât ce este important pentru noi, Gorj, gorjenii şi priorităţile noastre legate de continuarea proiectelor începute şi altele noi este visul primarilor şi al fiecărui gorjean. Primul meu proiect este legat de drumul expres ce trebuie să lege Oltenia de Ardeal, asta este prioritatea noastră”, a spus Călinoiu.

În forma iniţială a listelor, la Senat primul loc era ocupat de Ion Călinoiu, iar la Camera Deputaţilor de Victor Ponta, urmat de primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea şi fostul prefect al judeţului, Alin Văcaru. După trimiterea acestora la Bucureşti, conducerea centrală a modificat respectivele tabele, excluzându-l pe Călinoiu din cauza condamnării primite şi pe primarul Ion Ciocea, înlocuindu-l cu locul 5 de pe lista de la Cameră, deputatul Mihai Weber. Primarii şi preşedinţii de organizaţii locale au contestat listele aprobate de CExN, cerându-i lui Liviu Dragnea să revină asupra lor şi să se respecte ordinea votată de către Comitetul Executiv Judeţean. În acest sens, joi, o delegaţie a primarilor PSD s-a deplasat la Bucureşti pentru a discuta cu preşedintele partidului, aceştia nereuşind însă să îl vadă pe Liviu Dragnea, fiind primiţi de către secretarul executiv al formaţiunii. În timp ce erau la Bucureşti, aceştia au aflat însă că reprezentanţii PSD Gorj depuseseră deja listele cu candidaţi.

Ion Călinoiu  a precizat că a fost nevoit să demisioneze din PSD, însă nu va face anticampanie partidului. „Niciodată nu am trădat şi nu mă simt trădat, ştiu să lupt. (…) Relaţia mea cu Florin Cârciumaru va rămâne la fel ca până acum. Codrin Ştefănescu nu a fost informat, Liviu Dragnea a spus-o în direct că în ultimul moment este o problemă la Gorj, referitor la dosarul meu penal pe care l-am avut ca urmare a acţiunii ANI pentru fals pentru nedeclararea a 600 de lei în 2013 şi a circa 800 de lei în 2014, le-am uitat efectiv, ţineţi cont de ce înseamnă 600 de lei şi 800 de lei la venitul anual care nu a fost decât din salariu. (…) Am reuşit să strâng 6.296 de semnături, am stat ca să nu refuz nicio persoană care mi-a spus că vine să îmi aducă semnături. Altfel, aveam deja 3.000 de semnături de la ora 18,00. Am fost nevoit să demisionez, dar nu voi face anticampanie partidului”, a mai spus Ion Călinoiu.

La ora 23,50, la sediul BEJ Gorj şi-a depus candidatura ca independent la Senat şi primarul din Bustuchin, Ion Ciocea, acesta reuşind să strângă aproximativ 4.000 de semnături. Atât el, cât şi Ion Călinoiu au fost susţinuţi de unii dintre primarii cu cele mai bune scoruri din judeţ obţinute la alegerile locale. Reprezentanţii PSD Gorj au depus, joi, la sediul Biroului Electoral Judeţean listele pentru alegerile parlamentare, candidaţii propuşi fiind cei stabiliţi marţi de Comitetul Executiv Naţional şi nu cei votaţi în Comitetul Executiv Judeţean. La Senat, lista este deschisă de preşedintele PSD Gorj şi primar al municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru. La Camera Deputaţilor, primul pe listă este Victor Ponta, urmat de deputatul Mihai Weber şi de fostul prefect al judeţului Alin Văcaru.

Pentru că au fost scoşi de pe listă de conducerea centrală, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, dar şi unul dintre primarii cu cele mai mari procente la alegerile locale, au demisionat din PSD şi vor candida ca independenţi. Primarul de la Bustuchin, Ion Ciocea, i-a transmis un mesaj lui Liviu Dragnea, fiind supărat că îşi va pierde mandatul de primar. „Domnul Dragnea.. ştiţi cum e.. orice se plăteşte. Sigur îi va veni rândul şi dumnealui când o să aibă o zi neagră cum am avut-o noi”, a spus Ion Ciocea, candidat independent pentru Senat, conform Digi 24.