DNA l-a filmat pe Toni Greblă în chiloți în baie

 

GreblaDNA are filmări și poze cu un fost judecător al CCR în baie și în dormitor. Gorjeanul Toni Greblă, fostul judecător al Curţii Constituţionale, a fost filmat în propria casă de către DNA cu scopul de a strânge probe într-un dosar în care e acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru ca finul său, omul de afaceri Ion Bîrcină, să obţină mai multe contracte. Probele strânse de DNA nu au fost folosite în proces.

Doar că eventualele probe strânse de DNA nu au fost folosite în dosarul deschis împotriva sa, semn că Greblă nu a spus nimic incriminatoriu.”Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că nu există nici măcar suspiciunea, motiv pentru care nu este cazul să fie luată nicio măsură preventivă. (…) S-a început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva mea, când s-a dat prima lege neconstituţională Big Brother, am fost urmărit penal fără să fiu informat. Tot în iunie 2014, s-au obţinut mandate de interceptare, filmare, fotografiere, până în sept 2014, după cea de-a doua lege Big Brother, s-a obţinut de la ICCJ mandate prin care ofiţerului etnic i s-a permis să intre în locuinţă şi să instaleze aparatură până în ianuarie 2015. Aceasta reprezintă cea mai gravă formă de intruziune. A fost montată aparatură în toate încăperile, inclusiv în baie. În camera de la hotel. Această măsură a fost nejustificată reprezintă un fapt absolut cert, din septembrie 2014-ianuare 2015, nu există nicio probă ptr această perioadă. (…)Timp de patru luni am fost monitorizat în cel mai aspru şi intim mod eu şi familia mea şi acele imagini eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Nimic din ce au înregistrat în acea perioadă nu a fost folosit în dosar. Au fost emise 45 de mandate de percheziții, domiciliare și informatice, la mine acasă și la prietenii mei. Nimic din ce au găsit nu a fost folosit în dosar.”, a spus Toni Greblă la Antena 3.

Toni Greblă a fost trimis în judecată în septembrie 2015, fiind acuzat de DNA de trafic de influență (trei infracțiuni) din care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională, a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro.

De asemenea, fostul senator ar fi primit, în aceeași perioadă, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.

În schimbul acestora, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și va determina funcționari publici — din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale — să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă — energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.

Finul lui Greblă băgat la „Beciul Domnesc”

 

ion_bircina
Ion Bârcină, finul fostului senator de Gorj, Toni Mihai Greblă a fost reținut în urma perchezițiilor care au avut loc în această săptămână în Gorj, dar și în mai multe județe din țară. Anchetatorii au percheziționat locuința afaceristului gorjean de etnie rromă, Ion Bîrcină, acesta fiind vizat într-un dosar de evaziune fiscală de trei milioane de euro.

Poliţiştii au făcut  23 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Galaţi, Gorj şi Argeş, la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor firme şi la locuinţele unor persoane, inclusiv la firma de pază G4S, precum şi la locuinţa fostului patron Liviu Târşea, care a fost de asemenea reținut alături de afaceristul de etnie rromă, Ion Bârcină. Potrivit anchetatorilor, din 2009 și 2014 în contabilitatea firmelor acestora au fost înregistrate mai multe facturi fictive pentru a evita plata impozitelor. Ion Bîrcină este judecat, din septembrie 2015, pentru cumpărare de influenţă, în dosarul în care este acuzat şi fostul senator de Gorj, Toni Mihail Greblă.

 

„Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au dispus, prin ordonanțele din data de 31.03.2016, reținerea pe o durată de 24 de ore, a suspecților BÎRCINĂ ION, TÂRȘEA LIVIU și BUZATU ELENA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.

Prin ordonanța din data de 01.04.2016, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecții BÎRCINĂ ION, TÂRȘEA LIVIU și BUZATU ELENA, care au dobândit calitatea de inculpați în cauză. Din probatoriul administrat până la acest moment al urmăririi penale a rezultat faptul că inculpatul TÂRȘEA LIVIU, în calitate de administrator al G.S.S. SRL, în perioada 2009-2011, a înregistrat în contabilitatea societății achiziții/prestări fictive de bunuri/servicii de la SC A.S. SRL, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către bugetul de stat, cauzând un prejudiciu ce depășește echivalentul în lei a 500.000 Euro, iar inculpatul BÎRCINĂ ION, în calitate de administrator de fapt al SC A.S. SRL, SC Q.C. SRL și SC H.C. SRL, în perioada 2009 — 2014 a dispus înregistrarea în contabilitatea societăților achiziții/prestări fictive de bunuri/servicii, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând un prejudiciu ce depășește echivalentul în lei a 500.000 Euro, în activitatea infracțională acesta fiind sprijinit de inculpata BUZATU ELENA, care, în calitate de contabil în cadrul societăților comerciale de mai sus, a înregistrat în contabilitate operațiunile fictive și a întocmit declarații fiscale în care au fost luate în considerare aceste operațiuni, în scopul prejudicierii bugetului de stat.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător asupra unui număr de 10 imobile și 14 conturi bancare, identificate în proprietatea celor 3 inculpați și a altor persoane care au calitatea de suspecți în cauză. Cercetările continuă în cauză, în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii penale. Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, se anunţă într-un comunicat de presă.

Toni Greblă trimis în judecată de DNA

 

 

GreblaProcurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul senator în Parlamentul României şi judecător la Curtea Constituţională, Toni Mihail Greblă, pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

Alături de el, au mai fost trimişi în judecată oamenii de afaceri Ion Bîrcină şi Mihai Prundianu, pentru cumpărare de influenţă, cel dintâi şi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, Gheorghe Grecu, pentru complicitate la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, şi pe omul de afaceri moldovean Victor Dolghi, pentru constituirea unui grup infracţional organizat.

Potrivit procurorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 de lei, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 de lei.

Toni Greblă: extinderea urmăririi penale

GreblaProcurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Toni Greblă. După circa două luni de la precedentele audieri, documentul DNA a rămas la fel de neconvingător, așa cum l-au găsit judecătorii la vremea respectivă.

GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României și judecător la Curtea Constituțională, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență, în formă continuată(2 infracțiuni),
– fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale),

PRUNDIANU MIHAI, administrator al unei societăți comerciale, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată,

GRECU GHEORGHE, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– spălare de bani.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2008 – 2012 (cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.

Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.),

În perioada 2009 – 2015, inculpatul Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins și primit, direct și indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

– 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăți struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și
– 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).

Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.

În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în județul Gorj.

În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole.

Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns și a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății bunurilor și drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalități:

– a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia,
– a avut cunoștință de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților,
– a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014,
– a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014.

În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.