Realizările guvernării PSD: cresc prețurile la carburanți

Accizele la carburanţi vor reveni, din septembrie, la nivelul din 2016, când conţineau şi supraaciza de 7 eurocenţi pe litru, potrivit unui proiect de act normativ de modificare a Codului Fiscal. Astfel benzina, de exemplu, va costa cu 50 de bani mai mult, deci va trece din nou de 5 lei/litru.

Accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină, potrivit noilor niveluri din proiectul de actul normativ al Guvernului. ”Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv: benzină fără plumb – 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri; motorină – 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri”, scrie în proiect.

În momentul de faţă, accizele, după scăderea operată la data de 1 ianuarie 2017, sunt următoarele: benzină fără plumb -2.151 lei/tonă, respectiv 1.656 lei/1.000 de litri. Motorină – 1.796 lei/tonă, respectiv 1.518 lei/1.000 de litri.

Autoritățile de la București susțin că prețul carburanților din România este cel mai mic din Uniunea Europeană, însă nu iau în calcul raportul dintre aceste prețuri și veniturile românilor

Reclame

Ce a mai rămas din România, vândută cu bucata de Iohannis-Cioloș

iohannisAșa cum se întâmpla în anii de instalare a comunismului în România, majoritatea clasei politice nu era de origine română, modelul se păstrează și astăzi. Iohannis, Cioloș, Kovesi, cei care dețin puterea efectivă în ”țărișoară”, nu sunt români dar vor să facă ”bine”. Într-un an de zile Cioloș vrea să vândă TAROM-ul, aeroportul Otopeni, CFR-ul și acum un contract uriaș de înzestrare a armatei către olandezi. Aceiași care se opun intrării României în Schengenn, punct promis de Iohannis și nerealizat până astăzi.

 

Parlamentul a decis să blocheze construirea celor 4 corvete pe care MAPN le-a comandat la şantierul Naval Damen de la Galaţi. Corvetele fac parte dintr-un plan de dotare a Armatei Române, conform angajamentelor luate în faţa NATO, şi, conform legislaţiei referitoare la achiziţiile strategice, nu pot fi cumpărate sau comandate prin procedura de licitaţie standard, ci doar cu aprobarea Parlamentului, în termen de 15 zile după notificarea de către Guvern.

Tăriceanu a declarat la RTV după şedinţa în care a blocat proiectul că şantierul naval de la Galaţi are capital olandez, nu românesc, şi nu înţelege de ce corvetele nu sunt făcute de români. Curios este un alt fapt, există oferte chiar în România, la Mangalia, cu 600 000 000 de euro mai ieftin  dar altfel cum s-ar plăti ”tainul”.

Guvernul României a adoptat, în ședința de Guvern din 29 noiembrie Hotărârea privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”.

Prin actul normativ adoptat, Cabinetul a aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională” în vederea furnizării de către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a patru corvete din clasa SIGMA – proiect 10514, construite şi dotate în Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., precum şi a suportului logistic iniţial. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În Studiul de concept pentru produsul „Corvetă multifuncţională”, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române. Dintre toate aceste proiecte, clasa SIGMA (Ship Integrated Geometric Modular Design Approach) prezintă cele mai mari avantaje avantaje.

Construcţia şi dotarea navelor se vor realiza în România, la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, parte a Damen Shipyards Group-Olanda, care va colabora cu  operatori economici din industria națională de apărare, atât în activitatea de realizare propriu-zisă a corvetelor, cât şi în proiecte de modernizare a altor nave din dotarea Forţelor Navale Române, respectiv a celorlalte obligaţii de acţiuni compensatorii (offset) ce revin companiei olandeze. Conform procedurii specifice avute în vedere, activităţile compensatorii aferente contractului se vor desfăşura prioritar în următoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilităţi ale forţelor navale române, realizarea facilităţilor de instruire, constituirea centrului de mentenanţă şi a facilităţilor de depozitare a muniţiilor în România.

 

Disponibilizații de la RAAN Turnu Severin ajutați de Guvern

RaanGuvernul a aprobat alocarea sumei de 24,191 milioane lei pentru aplicarea unor măsuri de  destinate salariaților care au fost disponibilizați la sfârșitul lunii iunie de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.

Potrivit celor hotărâte de Guvern, fondurile se alocă pentru plata venitului lunar de completare persoanelor disponibilizate de la RAAN Drobeta-Trunu Severin, din bugetul asigurărilor de șomaj pe anul 2016.

Acest venit lunar de completare se adaugă indemnizației de șomaj și se acordă în baza OUG 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

Potrivit OUG nr. 36/2013, venitul lunar de completare se stabilește odată cu indemnizația de șomaj și este egal cu diferența dintre câștigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câștigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj.

Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferențiat, respectiv pe 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani și până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani, 22 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani și până la 25 ani și 24 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani.

Tribunalul Mehedinți a dispus începerea procedurii falimentului și dizolvarea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin la începutul anului 2016. Curtea de Apel Craiova a respins, în luna iunie, apelurile formulate împotriva sentinței.

Conform Planului de Disponibilizare elaborat de administratorul judiciar, aprobat de creditori și admis de Tribunalul Mehedinți, au fost disponiblizați 1525 de salariați în prima etapă, în anul 2015, și 520 de salariați în etapa a doua.

Marș degeaba: tehnocrații fără soluții pentru CEO și doar promisiuni

mars-mineri1Vicepremierul Costin Borc a declarat, luni, după discuţiile cu o delegaţie a minerilor, că vor fi disponibilizări, dar nu se va închide Complexul Energetic Oltenia, urmând să aibă loc bilunar întâlniri între guvernanţi şi mineri.

“Am un mare respect pentru manifestaţia dumneavoastră. Am discutat cu liderii de sindicat, nu se închide şi nici nu s-a discutat vreodată să se închidă CEO, ca să fie clar. Am stabilit, împreună cu liderii de sindicat să ne întâlnim, fie la Bucureşti, fie la Târgu Jiu, la fiecare două săptămâni, să punctăm fiecare din lucrurile pe care le-am convenit în aşa fel încât CEO să devină societatea fanion a energiei româneşti, aşa cum trebuie să fie. Voi veni la Târgu Jiu”, le-a spus vicepremierul Costin Borc, minerilor care protestau în faţa Guvernului.
Cât priveşte restructurările, Borc a declarat că este important ca ele să se facă cu respectul cuvenit faţă de oameni, “cu venituri de completare şi cu salarii pentru cei care vor fi disponibilizaţi”.Pe de altă parte, minerii i-au strigat vicepremierului “Dacă ne minţiţi, nu vă iertăm” şi “Veniţi în carieră să vedeţi ce situaţie avem acolo”.
Minerii, care au plecat pe jos acum o săptămână din faţa Sucursalei Electrocentrale Rovinari, spun că vor să le fie acordate creanţele. ” Este munca prestată de mine şi de energeticieni către unităţi de stat iar Guvernul nu s-a implicat pentru a ne recupera aceşti bani, dacă în luna, ianuarie, februarie nu funcţionam, România era în beznă”, a spus unul dintre protestatari. În plus, oamenii sunt nemulţumiţi de propunerea Complexului Energetic Oltenia, care a anunţat că 2.000 de oameni ar trebui să fie disponibilizaţi începând cu data de 1 iulie.