Protejata lui Ponta, dată afară din Consiliul Local Târgu-Jiu

 

Iulia Vână-Dumitrașcu nu mai este consilier local al municipiului Târgu Jiu. Consiliul Local Târgu Jiu a constatat, în ședința din această săptămână, încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de ales local. Despre Iulia Vână s-a vorbit mult în ultimii ani, a avut o relație cu Victor Ponta iar mai nou, a fost părăsită de soț, Daniel Bondoc, acesta mutându-se la București după ce a fost demis din fruntea CJASS Gorj.

Hotărârea de înlăturare din Consiliul Local are la bază un referat al Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a solicitat Consiliului Municipal aplicarea sancțiunii împotriva Iuliei Vână-Dumitrașcu, care a ocupat, în trecut, și funcția de viceprimar al municipiului Târgu Jiu, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare, prin respingerea de către instanțele de judecată a contestației care a fost formulată de către Iulia Vână-Dumitrașcu. Consilierul local va fi înlocuit cu un membru supleant, Alexandru Picu fiind următorul pe listă.

Agenţia Naţională de Integritate a constatat că, în perioada 2012 – 2015, Iulia Vână a ocupat simultan postul de viceprimar la Târgu Jiu şi membru în Consiliul de Administraţie al mai multor unităţi de învăţământ din municipiu cu toate că nu era remunerată: „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 29 octombrie 2012 – 31 iulie 2015, întrucât a deținut simultan funcțiile de viceprimar și membru în Consiliul de Administrație al mai multor unități de învățământ (Colegiul Tehnic nr. 2 Târgu-Jiu, Liceul cu Program Sportiv Târgu-Jiu, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu, Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” Târgu-Jiu), încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003“. ANI, instituție a cărui director a fost arestat pentru corupție, nu reușește să explice de ce consilierii locali și viceprimari, care nu își pierd statutul de consilieri locali, nu au aceleași drepturi și obligații.

Iulia Vână, protejata lui Ponta, incompatibilă potrivit ANI

 

iulia-vanaFostul viceprimar al municipiului Târgu-Jiu, Iulia Vână, propulsată în funcții de Victor Ponta, a fost declarată incompatibilă de Agenţia Naţională de Integritate. S-a stabilit că Vînă a fost membru în consiliile de administraţie la mai multe unităţi de învăţământ în același timp în care deținea funcția publică.

Iulia Vână s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 29 octombrie 2012 – 31 iulie 2015. Aceasta deținea pe lângă funcția de viceprimar și statutul de membru în Consiliile de Administrație la unități de învățământ. „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 29 octombrie 2012 – 31 iulie 2015, întrucât a deținut simultan funcțiile de viceprimar și membru în Consiliului de Administrație al mai multor unități de învățământ- Colegiul Tehnic nr. 2 Târgu-Jiu, Liceul cu Program Sportiv Târgu Jiu, Liceul de Arte « Constantin Brăiloiu » Târgu-Jiu, Colegiul Național « Tudor Vladimirescu» Târgu Jiu), încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”, a transmis într-un comunicat Agenția Națională de Integritate.

În momentul de față, Iulia Vînă, fost viceprimar al municipiului Târgu-Jiu, deține funcția de consilier local în administrația publică. Anul trecut a renunțat subit la funcția de viceprimar iar dacă va pierde procesul cu ANI va pierde și mandatul de consilier local.

Ciprian Florescu, incompatibil și nu prea

FlorescuDupă ce a ocupat pentru aproximativ o lună funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ciprian Florescu a fost acuzat de incompatibilitate de către peneliştii gorjeni. Reprezentanţii PNL contestă ocuparea simultană a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al CJ de către Florescu. Prefectul de Gorj, Gheorghe Paraschivu, a precizat că analizează acest aspect deși nu are nici o atribuție în acest sens fără o decizie ANI. Sau poate pe linie PNL?

 

Reprezentanţii PNL Gorj îl acuză pe Ciprian Florescu de incompatibilitate pentru mandatul de mai puţin de o lună în care a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. „Pe lângă faptul că acea hotărâre care s-a dat pentru alegerea lui Ciprian Florescu, era una defectă din start, au uitat să şi îl revoce din funcţia de vicepreşedinte, astfel că dânsul a ocupat cele două funcţii, şi de preşedinte şi cea de vicepreşedinte pentru aproape o lună de zile, dânsul având termen 15 zile să renunţe la una dintre funcţii. Nu a făcut-o, iar din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte clare. Este incompatibil”, a declarat Dan Vâlceanu, copreşedinte PNL.

Prefectul judeţului, Gheorghe Paraschivu, susţine că va analiza acest aspect. „Voi analiza prevederile legale referitoare la statutul aleşilor locali şi în funcţie de speţa în cauză, se va lua o decizie”, a precizat Gheorghe Paraschivu. Ciprian Florescu, din postul de vicepreşedinte al CJ Gorj, susţine că nu se teme de o eventuală demitere. „Nu am emoţii, nu cred că ar putea exista vreun element care să ducă la incompatibilitatea mea. Până la urmă sunt organele care pot să studieze problema, specialiştii care ştiu Drept şi care pot să ia o decizie, dar vă repet, în ceea ce mă priveşte, nu există nici un fel de apăsare”, a declarat Ciprian Florescu, vicepreşedintele CJ Gorj.

Rămâne de văzut dacă după ce a pierdut postul de preşedinte al CJ, îl va pierde şi pe cel de vicepreşedinte. Prefectului de Gorj i s-a cerut de mai multe ori demisia din partea PSD Gorj pe motive de partizanat politic ți de aplicare abuzivă a legii.

ANI se face că lucrează

sectiune1În vederea creșterii nivelului de transparentizare și de prevenire a incompatibilităților și a conflictelor de interese, Agenția Națională de Integritate a lansat pe propria pagină de Internet o secțiune dedicată alegerilor locale programate pentru luna iunie 2016.

Această măsură are ca scop optimizarea procesului de completare a declarațiilor de avere și de interese de către candidați, oferirea asistenței de specialitate în ceea ce privește regimul juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese, dar și informarea societății civile cu privire la obligațiile pe care le au participanții la procesul electoral. Disponibilă pe pagina de Internet a Agenției la adresa https://www.integritate.eu/alegeri-locale-2016, secțiunea grupează mai multe categorii de informații utile:

  •        Cele mai frecvente cazuri de incompatibilitate și conflict de interese:

ANI aduce la cunoștința opiniei publice o situație a celor mai întâlnite cazuri de incompatibilitate și de conflict de interese, identificate de către inspectorii de integritate în activitatea de evaluare. Această situație este raportată la categoriile de funcții publice ocupate în urma alegerilor locale (primari și viceprimari, consilieri locali și județeni, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene).

  •        Ghiduri utile, legislația de integritate și întrebări frecvente (F.A.Q.):

Persoanele care doresc să candideze la alegerile locale din iunie 2016 au la dispoziție o serie de informații utile cu privire la obligațiile pe care le au în vederea respectării regimului juridic al incompatibilităților, al conflictelor de interese și al declarării corecte a averii și a intereselor. Informațiile se regăsesc în ghidurile ANI referitoare la completarea declarațiilor și la cel privind incompatibilitățile și conflictele de interese, dar și în secțiunea destinată legislației de integritate, actualizată la zi. De asemenea, persoanele interesate au la dispoziție o listă a celor mai frecvente solicitări de informații cu privire la legislația de integritate și răspunsurile aferente.

  •        Persoane aflate sub interdicția de a candida pentru o funcție eligibilă:

Agenția pune la dispoziția publicului date și informații cu privire la peste 200 de persoane în cazul cărora s-a stabilit definitiv și irevocabil faptul că s-au aflat în incompatibilitate sau conflict de interese și care, potrivit, prevederilor legii nr. 176/2010, întră sub interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani.

  •        Semnalează o neregulă în declarațiile de avere și de interese:

Persoanele interesate pot sesiza Agenția Națională de Integritate cu privire la potențiale nereguli din declarațiile de avere și de interese depuse de către candidații la alegerile locale. Acest lucru se poate realiza prin completarea unui formular cuprins în această secțiune.

  •        Secțiune dedicată declarațiilor de avere și de interese depuse de candidați:

Agenția Națională de Integritate va publica în cadrul acestei secțiuni, în termen de 48 de ore de la primire, toate declarațiile de avere și de interese depuse de candidații la alegerile locale. Potrivit Legii nr. 176/2010, „declarațiile de avere și interese se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripție odată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare, și se transmit Agenției Naționale de Integritate<< în termen de cel mult 48 de ore de la depunere>>”

  •        Linie telefonică:

Cei care candidează la o funcție publică pot solicita inspectorilor de integritate asistență de specialitate în cazul solicitărilor urgente cu privire la regimul juridic al completării declarațiilor de avere și de interese, al incompatibilităților și al conflictelor de interese la numărul de telefon 0372.069.869, de luni până vineri în intervalul orar 09.00 – 16.00.

  •        Formulare inteligente de declarații de avere și de interese:

Agenția pune la dispoziția celor care au obligația de a completa declarații de avere și de interese, în virtutea participării la alegerile locale, formulare inteligente cu câmpuri predefinite și liste de valori, ce pot fi completate în mediu electronic. Informații utile cu privire la modalitatea de completare a formularelor inteligente se regăsesc și în secțiunea „Ghiduri Utile”.

Nu în ultimul rând, menționăm faptul că, săptămâna trecuta, Agenția Națională de Integritate a organizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, o videoconferință cu prefecții din teritoriu, ce a a avut ca scop optimizarea procesului de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese dar și diseminarea informațiilor utile cu privire la îmbunătățirea fluxului de transmitere către ANI a declarațiilor de avere și de interese.

Comisia Europeană a arătat în ultimul raport MCV, remis opiniei publice în luna ianuarie 2016, faptul că Agenția Națională de Integritate „intenționează să își intensifice campaniile de sensibilizare, astfel încât toți candidații să aibă cunoștință de potențialele incompatibilități și conflicte de interese”. De asemenea, Comisia arată faptul că „organismele responsabile de gestionarea  alegerilor,  atât  la  nivel  național,  cât  și  la  nivel  local,  au  în  mod  clar responsabilitatea de a colabora cu ANI pentru a se asigura faptul că posibilele încălcări ale legii sunt evitate sau identificate cât mai curând posibil”.

Ion Călinoiu rămâne la Consiliul Județean Gorj până la finalul mandatului

ion-calinoiu-11Mandatul lui Ion Călinoiu în fruntea Consiliului Judeţean Gorj va fi decis de instanţa de judecată. Chiar dacă unii ziariști locali și-au arogat alte merite și au dat informații în alte direcții, Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Prefecturii Gorj că până la finalizarea procesului pe care Ion Călinoiu îl are în instanţă cu ANI, nu va putea fi luată o decizie în privinţa revocării din funcţie a şefului CJ Gorj.

 

După cum ne aducem aminte, Ion Călinoiu a fost găsit incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, întrucât a ocupat simultan postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi postul de expert remunerat, în cadrul unui proiect derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj. Călinoiu a încercat să anuleze raportul în instanţă, dar a uitat să timbreze cererea. Decizia a rămas definitivă la Curtea de Apel din Craiova. Prefectura Gorj a solicitat lămuriri ANI, dacă trebuie să pună în aplicare raportul respectiv. Între timp, Călinoiu a mai depus o contestaţie, aceasta fiind pe rolul Curţii de Apel din Alba Iulia.

„Sancţiunile aplicabile urmare a reţinerii unei stări de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă sunt aplicabile numai de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare prin care s-au constatat aceste situaţii, respectiv, în cazul dat, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti pronunţată de către instanţa de contencios administrativ”, se arată într-o adresă trimisă de ANI către Prefectura Gorj.

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a declarat că este supus unui adevărat linşaj mediatic, în ceea ce priveşte dosarul „ANI”: „Sunt supus unui linşaj mediatic din partea unor oameni părtinitori. Pe mine nu mă deranjează de niciun fel, pentru că lumea ştie cine sunt şi ce am făcut. Este limpede pentru mine. Stau cu fruntea sus. Mă întreb dacă acele acuze sunt aşa cum sunt. La instanţă nu m-am prezentat, am depus documentele şi am omis să timbrez. Aşa s-a întâmplat nu am urmărit acest lucru. Am fost luat cu treburile pe care le am. Eu cred că purtăm cu toţii o responsabilitate de a nu face presiuni pe justiţie. Nu am nicio problemă. Eu cred că nu este un capăt de ţară dacă aşteptăm să se termine acest proces. Pentru mine a fost un singur lucru pe care mi-l imput, că nu am luat în serios această treabă. Am ştiut că au fost reclamaţii. Cei 600 de lei şi 800 de lei nu au fost ascunşi. Au fost evidenţiaţi la impozitele şi taxele locale. Erau pe card. Sunt în veniturile vizibile. Nu am avut intenţia de a ascunde aceste venituri, ci a fost omisiunea”, a declarat Ion Călinoiu.

În acelaşi timp, Ion Călinoiu este anchetat pentru fals în declarații în formă continuată de către procurorii din Târgu-Jiu. „Dosarul se află în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu şi se efectuează cercetări faţă de inculpatul Călinoiu Ion, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată. (…) În fapt s-a reţinut că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, în cursul anilor 2012-2013, cu intenţie, prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 161/2003 şi Legii nr.176/2010 şi aflându-se în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul Călinoiu Ion nu a declarat veniturile realizate în baza contractelor încheiate între acesta şi Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, în cuantum de 1.563 lei. Aceste venituri nu au fost menţionate în declaraţia de avere nr.202/11.06.2013 din anul 2013 (suma de 687 lei aferentă anului 2012) şi declaraţia de avere nr.235/12.06.2014 din anul 2014 (suma 876) aferentă venitului din anului 2013) cu scopul de ascunde starea de incompatibilitate reţinută de către Agenţia Naţională de Integritate“, conform Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

Ion Călinoiu liniștit în disputa cu ANI

elena-udrea-ion-calinoiuPrefectura a cerut pentru a doua oară clarificări din partea Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI) privind încetarea sau nu a mandatului lui Ion Călinoiu. ANI a trimis deja o adresă în care îşi spune punctul de vedere, dar se pare că această adresă nu este foarte clară pentru  juriştii Prefecturii. Ion Călinoiu spune că nu este stresat de această atitudine a Instituţiei Prefectului, situația fiind foarte clară, așteaptă decizia Justiției nu ANI.

Cei şapte jurişti ai Prefecturii n-au reuşit să desluşească adresa trimisă de către Agenţia Naţională de Integritate, privind incompatibilitatea lui Ion Călinoiu. Subprefectul Sorin Arjoca spune pentru presă  că singura soluţie a fost ca Instituţia Prefectului să ceară din nou clarificări din partea ANI. „Am purtat în permanenţă o corespondenţă cu Agenţia Naţională de Integritate şi am solicitat anumite clarificări deoarece este o problemă juridică foarte complexă. Vrem să luăm o decizie în cunoştinţă de cauză. Mai mult decât atât, nu dorim să ne substituim justiţiei, dar nici nu dorim să ne depăşim competenţa. De aceea dorim să clarificăm anumite lucruri din punct de vedere juridic. Şi într-o sală de judecată părerile sunt diferite, avocaţii şi juriştii au puncte de vedere diferite. Avem o colaborare foarte bună cu Agenţia Naţională de Integritate şi sperăm să primim clarificări cât mai repede”, a declarat subprefectul Sorin Arjoca.
Ion Călinoiu spune că nu se teme că i-ar putea înceta mandatul. Ba mai mult, se amuză pe seama profesionalismului juriştilor din cadrul Instituţiei Prefectului. „Nu se poate întâmpla nimic în continuare. Instituţia Prefectului a primit un răspuns şi, probabil, cei de la ANI le vor explica ceea ce nu înţeleg juriştii. E o chestie de o altă instituţie, de profesionişti din alt domeniu de activitate şi nu mă stresează de nici un fel această atitudine. Chiar mergând pe ideea că s-ar putea să fie de rea credinţă nu au ce să demonstreze”, a declarat Ion Călinoiu.

Agenţia Naţională de Integritate „castrată” de parlamentari şi preşedintele Iohannis

sigla-aniPrimarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene acuzaţi de incompatibilitate scapă de problemele cu justiţia după ce şeful statului a promulgat legea care le dă voie aleşilor locali să facă parte din adunările generale ale companiilor de utilităţi publice. ANI critică dur schimbarea legislaţiei, subliniind că afectează regimul incompabilităţilor şi conflictelor de interese. Abuzurile ANI şi cazurile administrate la ordin politic ar trebui să înceteze.

Modificarea legii ANI a fost votată în Parlament, fără ca Agenţia Naţională de Integritate să fie consultată. Prezenţa primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în adunările generale ale serviciilor regionale publice de utilităţi a generat numeroase procese de incompatibilitate.

„Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse (…) Considerăm că interesul public va fi puternic afectat (…) Soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților (…) Nu respectă cerințele legale de previzibilitate, stabilitate, dar și de credibilitate a normei juridice”, se precizează în comunicatul instituției.

„Agenţia Naţională de Integritate vă anunţă că dacă o promulgă preşedintele Iohannis se va întâmpla o nenorocire. Nu se va întâmpla nicio o nenorocire. Mi se pare anormal ca un şofer, şoferul meu sau o femeie de serviciu să meargă în locul meu la Asociaţia de dezvoltare. Să se rezolve problema retroactivităţii printr-o amnistie administrativă”, spune Nicuşor Constantinescu, preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa.

În 2014, Parlamentul a votat pentru prima dată modificarea legii privind serviciile de utilităţi publice. Fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis la reexaminare legea, iar aceasta a ajuns din nou la vot în 2015. În primă instanţă, Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituţională, iar aceasta i-a dat dreptate. În urmă cu două săptămâni, însă, Senatul, în calitate de camera decizională, a aprobat din nou legea, fără a-i aduce schimbări de fond.

„Nu am primit, nu am avut, nu am văzut un astfel de punct de vedere. Nu ştiu dacă asta este o scăpare a staff-ului comisiei, nu a venit acest punct de vedere de la ANI, dar vă spun sigur că nici eu, nici colegii mei la dezbateri nu l-am avut”, afirmă Cătălin Boboc preşedintele Comisiei Juridice din Senat

Printre cei care s-au judecat cu ANI pe tema incompatibilităţii se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, care a câştigat definitiv procesul în ianuarie 2015, după ce a devenit preşedintele României. Peste o sută de aleşi locali declaraţi incompatibili de ANI au contestat la Curtea Constituţională legea, în trecut. Pe lista celor găsiţi incompatibili de ANI se află peste 108 aleşi locali, printre care Radu Mazăre, Aristotel Căncescu, Mircea Moloţ.

Punctul de vedere al ANI: „Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse pentru legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Către Agenția Națională de Integritate nu a fost înaintată, de către departamentul pentru relația cu Parlamentul, propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea legii nr. 51/2006, în vederea formulării unui punct de vedere în acest sens.

Cu privire la implicațiile juridice decurgând din adoptarea acestei forme legislative, opinăm în sensul în care prin această modificare a normei se dorește ca primarii și președinții de consilii județene să facă parte de drept din organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice. Sens în care, raportat la prevederile legii nr. 161/2003, considerăm că interesul public va fi puternic afectat prin posibilitatea aleșilor locali de a exercita autoritatea publică cu încălcarea, practic, a principiilor stabilite de regimul instituit de legiuitor incompatibilităților și conflictelor de interese.

Incompatibilitățile au fost reglementate de legiuitor, printre altele, pentru a preveni conflictele de interese, motiv pentru care considerăm în sensul în care a reglementa exercitarea, de către aleșii locali, a anumitor atribuții care nu au fost avute în vedere de către legiuitor la momentul reglementării situațiilor de incompatibilitate, are ca efect generarea unor conflicte de interese și, evident, presupune eludarea principiilor ce guvernează prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, principii instituite imperativ de lege. Conform prevederilor legale aplicabile, atât constituționale, cât și cele cuprinse în legile organice, situațiilor juridice născute la un moment dat li se aplică normele juridice în vigoare la acea dată.

Motiv pentru care considerăm că, pentru situațiile juridice generate de încălcarea prevederilor art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, precum și pentru orice alte situații juridice ce se circumscriu acesteia, și care s-au născut înainte de modificarea exoneratorie a legii nr. 51/2006, sunt aplicabile formele legislative în vigoare la acea dată, aplicarea retroactivă a modificării legii reprezentând un caz evident de încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii.

Cu toate acestea, urmărind și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat recent, într-o cauză similară, prin raportare la intenția legiuitorului (existentă anterior momentului modificării) concretizată printr-o modificare legislativă permisivă, de natura celei dezbătute, reiterăm faptul că asupra dosarelor juridice având ca obiect anularea rapoartelor de evaluare constituite ca urmare a reținerii unei stări de incompatibilitate în baza art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, se vor pronunța în mod definitiv doar instanțele competente.

În ceea ce privește interacțiunea dintre cele două acte normative, considerăm în sensul în care dispozițiile derogatoare cuprinse de modificările legii nr. 51/2006 sunt insuficient legiferate și, mai ales, afectează regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese, reglementate prin legea nr. 161/2003. De asemenea, subliniem faptul că prin adoptarea acestei modificări, se încalcă și principiile și normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, în vederea creșterii accesibilității și predictibilității legii, având în vedere faptul că modificarea art. 10 al legii nr. 51/2006 instituie, într-un mod echivoc și susceptibil de multe interpretari, o situație legală deja reglementată (prin legea nr. 161/2003), dar la care această normă nouă nu face nicio referire.

Aspect ce aduce un evident caracter ambiguu unei situații normative ale cărei prevederi legale ar trebui să fie, în primul rând, precise, neechivoce, și instituite prin norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul. Aceste elemente de necorelare și de nerespectare a cadrului legislativ aplicabil au fost sesizate și de președintele României, care, prin adresa înregistrată la Senat cu nr. i 1084/14.07.2014, a formulat o cerere de reexaminare asupra legii pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilități publice.

Cererea de reexaminare a fost motivată prin aceea că adoptarea acestei modificări, în primul rând, nu este oportună în ceea ce privește participarea primarilor și a președinților de consilii județene în organele de conducere ale ADI-urilor, iar, apoi, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților, diminuând activitatea Agenției Naționale de Integritate și venind în contradicție cu recomandările cuprinse în raportul comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare din anii 2013 și 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asigurare a integrității.

Cu majoritate de voturi, Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României, a respins cererea de reexaminare formulată de președintele României și a avizat favorabil legea, în forma trimisă către promulgare”, conform Digi 24.