Derapajele DNA sancționate și de americani

GreblaAvocatul si expertul anticoruptie american Robert Carmona-Borjas a dezvaluit intr-un articol publicat pe data de 1 octombrie 2016 in publicatia The Hill, din Washington DC, riscurile pe care activitatile abuzive ale DNA le au asupra drepturilor omului, vietii private si democratiei din Romania.

După ce scoate în evidența succesele DNA, așa cum rezultă acestea din sondaje sau diferite statistici, autorul vorbeste despre o „latura mai intunecata” a luptei anticoruptie din Romania.

„Este deja o rutina pentru mass-media din Romania sa stationeze echipe de filmare in fata sediul DNA, pentru a prinde imaginea zilei cu o personalitate politica in catuse, deplasandu-se spre masina politiei”, a spus autorul, iar „acest fapt ridica unele probleme”.

Prima problema este potentialul enorm ca lupta anticoruptie sa fie folosita „pentru plata politelor [personale] si urmarirea rivalilor”, data fiind usurinta cu care se poate deschide un dosar si porni o „investigatie compromitatoare care poate pune capat unei cariere”.

A doua problema e legata de incalcarea drepturilor omului si a respectului vietii private.

„DNA-ul este foarte dependent in acuzare de interceptarile telefonice si alte probe furnizate de catre serviciile de informatii romanesti, inclusiv SRI”, a spus autorul.

Acesta a facut referire la istoria din perioada comunista, cand Securitatea lui Ceausescu comitea abuzuri „la scara larga”, lucru continuat si dupa caderea comunismului.

„In 1996, avertizorul de integritate din SRI Constantin Bucur a divulgat dovezi ca serviciul a fost angajat intr-un program secret si ilegal de ascultare a telefonelor politicienilor, functionarilor publici si jurnalistilor”, a spus autorul.

Mai recent, „cu doar cateva zile in urma, un tribunal din Bucuresti a exclus interceptari si alte probe obtinute ilegal din dosarul DNA avand ca obiect acuzatia de luare de mita formulata impotriva Liei Olguta Vasilescu, primarul orasului sudic Craiova”, a mai spus autorul.

A treia problema este legata de „socanta” diversitate a acuzatiilor care fac obiectul anchetelor DNA.

„DNA investigheaza tot felul de infractiuni, de la spalare de bani si evaziune fiscala, pana la fraude marunte. Un politician este chiar acuzat de DNA ca a condus fara permis”, a spus Carmona-Borjas.

Aici a dat si exemplul lui Gabriel Oprea, care este acuzat de catre DNA pentru ucidere din culpa, facandu-l pe autor sa se intrebe daca „ar trebui procurorii anticoruptie sa investigheze astfel de lucruri”.

Autorul invita, insa, sa se priveasca dincolo de cazurile trimise in judecata, la cele care nu avanseaza deloc si la potentialul de santaj pe care acestea il au.

„Ca tanar avocat in tara mea natala, Venezuela, am intalnit ofiteri de politie si din serviciile militare care santajau tot timpul. Victima era luata pentru interogatoriu, i se prezentau unele dovezi de un anumit fel si i se spunea ca acuzatia putea fi clasata in schimbul a ceva. Acel ceva putea fi o proba impotriva unui peste mai mare. Sau, cel putin in Venezuela, ar putea fi bani”, a spus autorul.

„In hatisul generat de statistici, exista o statistica care ar trebui sa provoace ingrijorari”, si anume ca numai 10% din dosarele deschise de DNA sunt trimise in judecata, ceea ce-l face pe autor sa se intrebe ce se intampla cu restul dosarelor.

„Este necesar sa intreb, ce se intampla cu restul de 90%? Imaginati-va cat de multa autoritate discretionara pune acest fapt in mainile echipei de 97 de procurori ai doamnei Kovesi si cat de largi sunt limitele pentru eroare sau, mai rau, pentru abuz”, a spus Carmona-Borjas.

“Coruptia oficiala merita si necesita o urmarire penala acerba. Dar, din ce punct zelul trece o linie si compromite politica in general – adica democratia – in loc de politicienii corupti?”, si-a concluzionat autorul articolul.

Mentionam ca pe data de 4 iunie 2016 Congresmena Loretta Sanchez, co-presedinta grupului de prietenie cu Romania din Congresul SUA, a exprimat ingrijorari cu privire la incalcarile documentate ale drepturilor omului sub pretextul combaterii coruptiei in Romania.

Robert Carmona-Borjas este avocat si expert in chestiuni militare, securitate nationala, anticoruptie, buna guvernare si apararea drepturilor omului.

Este unul dintre profesorii de la American University din Washingfton DC si a predat la George Washington University. Originar din Venezuela, Robert Carmona-Borjas a cerut dupa 2002 azil politic in Statele Unite.

Robert Carmona-Borjas este cofondatorul Fundatiei Arcadia, o fundatie anti-coruptie creata cu scopul de a promova valorile statului de drept si ale democratiei in regiuni politice tumultoase din jurul lumii.

Publicatia The Hill are cea mai larga circulatie in mediul politic din Washington DC, fiind citita de birourile tuturor membrilor din Congress, de lideri de opinie, institutii americane si oameni de afaceri. Publicatia se focalizeaza in principal pe politica, afaceri si relatii internationale si acopera mediatic evenimentele de la Casa Alba, Congres si campaniile pentru alegerile la nivel federal.

Pentru referinta, oferim o traducere integrala in romana a articolului Romania and when curbing corruption warrants investigation publicat in The Hill.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România, singura instituție care reclamă derapajele lui Kovesi

KovesiÎn ultimele săptămâni, Laura Codruța Kovesi a lansat veritabile amenințări la adresa Curții Constituționale din România în privința articolului referitor la abuz în serviciu pe care sunt construite toate dosarele DNA. Nici o instituție, nici măcar Președinția sau Parlamentul, nu au îndrăznit să demaște presiunile dar o face UNJR.

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu reglementat de Legea 78/2000.

Declaratiile doamnei procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, potrivit carora o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi „o incetare a luptei anticoruptie in Romania” si „un semnal pe care statul roman il da: «Gata, am luptat destul cu coruptia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie sa investigam acest gen de fapte»”, reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat.

În baza acestor afirmații repetate prin diverse mijloace de comunicare in masa, amplificate apoi de diversi formatori de opinie, cetatenilor li s-a inoculat ideea ca s-ar opri lupta anticorupție, aceștia ajungând să facă petiții pentru a cere CCR să decida in modul dorit de DNA. DNA a transmis un punct de vedere oficial, institutional, Curtii Constitutionale cu privire la abuzul in serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curtii iesind din cadrul democratic. A cere Curtii Constitutionale sa puna deoparte Constitutia si sa nu examineze cauza cu care este sesizata strict prin prisma primatului Constitutiei inseamna pur si simplu a abandona statul de drept si a reveni la justitia de tip totalitar facuta in piata publica, nu in baza legii, ci a vointei poporului.

Situatia este ingrijoratoare, deoarece, din nou, inaintea unei decizii a Curtii Constitutionale cu implicatii importante asupra justitiei si vietii sociale, sunt exprimate in spatiul public, in mod repetat, opinii ce nu se bazeaza pe Constitutie, ci pe oportunitate. Romania este o democratie constitutionala, iar oricine afirma, direct sau indirect, ca lupta anticoruptie permite incalcarea Constitutiei, submineaza statul de drept si saboteaza insasi legitimitatea luptei impotriva coruptiei. In Romania, fiecare cetatean este egal si se supune in fata legii, legea fundamentala fiind Constitutia, iar Curtea Constitutionala „garantul suprematiei Constitutiei”. Pentru a avea un stat de drept functional in Romania, fiecare cetatean si institutie trebuie sa respecte acest cadru legal instituit de Constitutie.

UNJR recunoaste si incurajeaza dreptul de a exprima opinii vis a vis de activitatea institutiilor publice, insa sublinieaza, ca, in special cand vorbim de justitie, acestui drept ii corespunde obligatia de a exprima aceste opinii fundamentat pe lege, avand mereu in vedere necesitatea de a prezerva increderea cetatenilor in respectarea acesteia. In avizul nr. 18 (2015) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni se mentioneaza ca „puterea judecatoreasca nu trebuie sa incurajeze niciodată neascultarea si lipsa de respect fata de puterea executiva si cea legislativa”. Aceasta recomandare este pe deplin aplicabila tuturor magistratilor, nu doar in raporturile cu celelalte puteri, ci, cu atat mai mult, in raport de activitatea Curtii Constitutionale, a carui rol constitutional este si acela de a asigura separarea si controlul reciproc dintre cele trei puteri in stat.

Rolul primordial pe care Curtea Constitutionala il indeplineste, de garant al suprematiei Constitutiei, chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor si sa solutioneze conflictele juridice de natura constitutionala intre autoritatile publice, implica, asadar, respect din partea celorlalte trei puteri. La fel ca si in cazul reprezentantilor puterii legislative sau executive si reprezentantii autoritatii judecatoresti trebuie sa evite pozitii publice care sa aiba ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curtii Constitutionale, prin dezvoltarea unei asteptari a publicului ce poate sa nu fie conforma cu exigentele constitutionale, fie prin transmiterea unui mesaj de neincredere in competenta si integritatea Curtii Constitutionale.

Comisia de la Venetia a subliniat, in 2012, ca „independenta si neutralitatea Curtii Constitutionale sunt puse in primejdie daca alte organe ale statului si membrii lor o ataca public. Aceste atacuri nu sunt compatibile cu pozitia Curtii, de garant al suprematiei Constitutiei, si poate aduce atingere independentei si inamovibilitatii judecatorilor Curtii, care sunt garantate constitutional.” „Ne ingrijoreaza extrem de mult faptul ca se inoculeaza tot mai des cetatenilor ideea ca, prin deciziile pe care le pronunta, Curtea Constitutionala ar deveni un inamic al luptei impotriva coruptiei, un inamic al cetatenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru ca dinamiteaza increderea publicului intr-o institutie fundamentala intr-un stat democratic, ultimul bastion impotriva incalcarilor Constitutiei. In fiecare stat in care s-a incercat incalcarea statului de drept, prima institutie atacata a fost Curtea Constitutionala, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta il joaca intr-o democratie. Infaptuirea justitiei si lupta anticoruptie nu se poate duce decat in cadrul prevazut de Constitutie, altfel Romania se indeparteaza de la democratia constitutionala si stat de drept”, a spus judecator Dana Girbovan, presedintele UNJR. Uniunea Nationala a Judecatorilor reia apelul, facut si in trecut, adresat atat membrilor celor trei puteri, cat si presei, sa inceteze de indata orice tip de presiune la adresa Curtii Constitutionale si sa respecte suprematia Constitutiei intr-un stat de drept.”, e somaţia dură a celor de la UNJR pentru Laura Codruţa Kovesi.

„Luluţa” Kovesi ridiculizată de SIE pe motiv de necunoaştere a legii

kovesiLaura Codruta Kovesi a avut în această săptămână o ieşire foarte dură la adresa SIE. Deloc impresionaţi, cei din SIE i-au spus „Luluţei” că dacă prin România se poate juca de-a legea, în alte ţări din U.E. legea trebuie respectată. Şefa DNA a arătat o lipsă de informare crasă sau e mai mult de atât? Faptul că nu a cerut cooperarea SIE dar critică activitatea acestui serviciu ridică o mare problemă pentru eterna şefă a procurorilor români.

 

Laura Kovesi a spus cu subiect şi predicat:„Nu pot să îmi explic de ce de la SIE în ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la bază sesizari SRI, 22 au avut la bază sesizări DIPI (MAI) și 4 de la Direcția de Informații a Armatei, însă de la SIE nu am avut nici o informare”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA a atras atenția că această lipsă de colaborare continuă în condițiile în care mulți dintre inculpații anchetați de procurorii anticorupție își deschid conturi în străinătate sau există firme străine anchetate în țările lor pentru mita dată în România.

Aflata la o conferinta organizata de Freedom House, Expert Forum si CRPE pe baza lansarii unui raport privind indicele sustenabilitatii DNA pe 2015, Kovesi a mai spus ca situatia continua chiar daca cei mai multi dintre inculpatii anchetati de DNA isi deschid conturi in strainatate sau exista firme straine anchetate in tara lor pentru mita data in Romania.

Kovesi a precizat că și acest serviciu are obligația de a trimite informări atunci când în activitățile pe care le desfășoară sesisează fapte penale.

Șefa DNA a mai spus că i se pare imposibil ca ofițerii SIE să nu cunoască faptul că mai mulți infractori au cheltuit sume mari de bani pentru a cumpăra proprietăți în străinătate.  A dat și un exemplu: un suspect a achiziționat o casă de șase milioane de euro în Franța și SIE nu a trimis nicio sesizare către DNA.

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente și nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am vazut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shore-uri pentru licitații publice”, a subliniat șefa DNA.

 

„Luluţa” nu ştie legea

Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă al SIE este abilitat să comunice următoarele:

Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.

SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.

Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/ UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/ entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”.Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.

Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.

Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).

Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc. ). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.

 

DNA-ul nu este Dumnezeu pe pământ!

kovesiChiar dacă tot mai încolțit și președintele Iohannis laudă DNA, această instituție are tot mai multe probleme. DNA începe să aibă probleme în fața instanțelor de judecată, iar în lunile martie și aprilie s-a reușit contraperformanța să aibă 109 achitări, majoritatea solicitărilor DNA fiind respinse de instanțe ”din lipsă de probe”, potrivit site-ului STIRI PE SURSE.

 Spre comparație, în ultimul raport de activitate al DNA se arăta că în anul 2015, procurorii avuseseră doar 96 de achitări. Acum, în doar două luni, DNA a avut parte de 109 achitări.

Dintre cele 109 solutii dispuse de judecatori, 86 de achitari au ca temei juridic dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”, informează Luju.

3 martie 2016 – Toti cei 5 „constructori ai lui Oprisan”, achitati la fond de Tribunalul Prahova

Sarabanda achitarilor a debutat pe 3 martie 2016, cand Tribunalul Prahova a decis ca faptele de abuz in serviciu si fals in inscrisuri puse de procurori in carca celor cinci asa-zisi constructori ai presedintelui CJ Vrancea, Marian Oprisan, nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege. Corneliu Prunache si Vasile Mihaiuc au fost declarati nevinovati de savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, ambele in forma continuata; Vasile Graur si Iulian Cristian au fost de asemenea achitati, dupa ce au fost acuzati de complicitate la abuz in serviciu in forma continuata; la fel si Vasile Buta, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si spalare a banilor, ambele in forma continuata. (Tribunalul Prahova, sentinta nr. 96/03.03.2016 pronuntata in dosarul nr. 8027/105/2011).

7 martie 2016 – 4 achitari in dosarul procuroarei Carmen Sirboiu, sefa Parchetului Judecatoriei Orsova

La 7 martie 2016, Curtea de Apel Craiova a pronuntat sentinta in dosarul in care DNA a acuzat-o pe sefa Parchetului Judecatoriei Orsova, procuroarea Carmen Sirboiu, ca ar fi primit mita de la un om de afaceri „lucrari de curatenie si gradinarit” si „225 rasaduri de flori ornamentale de gradina”. Sirboiu a fost achitata pentru trafic de influenta, luare de mita si instigare la folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fiind insa condamnata la 2 ani inchisoare cu suspendare, pentru tentativa la abuz in serviciu.

Exceptand aceasta solutie de condamnare (tentativa la abuz in serviciu, tinem sa subliniem), dosarul s-a dovedit extrem de subtire. Cel putin in opinia magistratului fondului. Judecatoarea Valerica Mirea de la Curtea de Apel Craiova a stabilit ca faptele pentru care au fost trimisi in judecata ceilalti patru inculpati fie nu sunt sustinute de probe, fie nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie. Iar asta in conditiile in care DNA a beneficiat de „sprijin din partea SRI” si a facut uz de catuse, toti inculpatii din dosar fiind retinuti preventiv, la 5 octombrie 2014, in aplauzele jurnalistilor de casa.

Prin sentinta nr. 52/07.03.2016 (dosar nr. 2060/54/2014), au fost achitati, in baza art. 16 alin. (1) litera c) din Codul de procedura penala („nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”), comisarul sef Ion Ianosi, seful Serviciului de Investigatii Fraude din IPJ Mehedinti (acuzat de luare de mita), omul de afaceriConstantin Popescu, presedinte al PSD-Orsova (trimis in judecata pentru dare de mita), si Viorel Sorinel Duducea (cumparare de influenta si dare de mita). Cel de-al cincilea inculpat, subofiterul Liviu Ionut Fister, seful Formatiunii Rutiere din cadrul Politiei municipiului Orsova, a fost de asemenea gasit nevinovat dupa ce a fost acuzat de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fals intelectual si abuz in serviciu in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite, solutia de achitare fiind dispusa in baza art. 16 alin. (1) litera b) din Codul de procedura penala („fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”).

8 martie 2016 – Dan Radu Rusanu, achitat de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea

A urmat fostul sef al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu. Incatusat de procurorii DNA dupa ce Traian Basescu a decretat public ca ASF este o „cloaca ce trebuie curatata” si apoi tinut 4 luni in arest preventiv, Rusanu a fost achitat printr-o sentinta dispusa, la 8 martie 2016, chiar de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, cunoscut opiniei publice pentru maniera in care a ales sa judece procese precum ICA si RAFO-CAROM.

22 martie 2016 – Fiasco total pentru DNA: 39 de achitari in dosarul Portul Constanta, in care 28 de inculpati au executat in total 3.208 zile de arest preventiv

Procurorii Lucian Papici si Gheorghe Bocsan (foto 3), autori ai unor rechizitorii soldate cu numeroase condamnari incasate de statul roman la CEDO, au recidivat in asa-numitul dosar „Portul Constanta”. Senatorul Mircea Banias, ex-secretarul general al MAI Laurentiu Mironescu si alti 37 de inculpati umiliti public, unii dintre uitati prin arest preventiv, au fost achitati la fond de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sentinta a fost pronuntata, la 22 martie 2016, de un complet cunoscut pentru intransigenta manifestata in dosarele DNA. Judecatoarele supreme Alina Ioana Ilie, Florentina Dragomir si Mariana Ghena au constatat ca 36 dintre cei 39 de inculpati au fost trimisi in judecata de cei doi vestiti procurori fara probe, alte solutii fiind dispuse fie pe litera a) – „fapta nu exista”, fie pe litera b) teza I – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

24 martie 2016 – 9 achitari definitive in dosarul Loteria II

Dupa achitarile pe linie incasate la Tribunalul Bucuresti in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) Cpp (sentinta nr. 1017/F/25.06.2015 pronuntata in dosarul nr. 46717/3/2009*), parchetul anticoruptie nu a reusit sa obtina nici macar o condamnare in dosarul Loteria II, solutionat definitiv la 24 martie 2016. Curtea de Apel Bucuresti a mentinut sentinta TMB prin care 9 inculpati au fost achitati. Fata de George Copos, Camelia Voiculescu si Roza Giulio Giuzepe, si ei achitati la fond, instanta de apel a dispus incetarea procesului penal pe motiv de prescriere a faptelor.

4 aprilie 2016 – Mihail Vlasov, achitat pentru dare de mita pe lipsa de probe

La inceputul lunii aprilie 2016, judecatoarea Adriana Elena Bajan de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti l-a achitat pe fostul sef al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, avocatul Mihail Vlasov, pe motiv ca „nu exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea” de dare de mita pentru care a fost trimis in judecata de DNA.

22 aprilie 2016 – 46 de achitari definitive pe lipsa de probe, in dosarul Referendumului

In fine, ultima si cea mai mediatizata decizie a fost pronuntata in urma cu doua zile in celebrul dosar in care DNA a trimis in judecata 75 de inculpati (73 au rezistat procesului), in frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, sub pretinsa acuzatie de fraudare a Referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. 44 de persoane fusesera achitate la fond, pentru lipsa probe, solutii mentinute de completul de 5 judecatori condus de presedinta ICCJ Livia Stanciu, care, in plus, a admis apelul a doua inculpate condamante initial ridicand astfel la 46 numarul inculpatilor trimisi degeaba in judecata de procurorul Lucian Papici (foto 5) (printr-un rechizitoriu din 27.09.2013 verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei chiar de sefa DNA Laura Codruta Kovesi). DNA a obtinut la ICCJ doar 27 de condamnari – cu o exceptie, toate cu suspendarea executarii pedepsei. Parca pentru a da si mai mult apa la moara vocilor care au afirmat despre acest dosar ca este unul eminamente politic, singurul inculpat caruia instanta suprema i-a marit pedeapsa in apel a fost chiar Liviu Dragnea.

Kovesi și DNA acuzate că servesc interese străine

 

kovesiCătălin Beciu, fost secretar de stat la IMM, vicepreşedintele ALDE, spune că cea mai mare parte a capitalului românesc este distrus prin intermediul DNA-ului. Beciu arata ca doar 20-30% din capitalul care mai circula in Romania mai este autohton si se intreaba daca nu cumva multinationalele sunt cele care „au luat tot, pe ordin de afara”.

„Oameni buni,

De un an ma tot framant prin politica asta. Nu o fac pentru mine, ca n-am nevoie de nimic. O fac pentru ca imi pasa de tot felul de lucruri, de care altora nu le mai pasa. N-are rost sa le mai enumar, ca suntem satui de cuvinte mari. O mai fac si dintr-un soi de orgoliu constructiv, pentru a ma ridica la standardul familiei mele. As vrea sa fie mandri de mine. E gresit? Cred ca nu.

Din pozitia pe care am ocupat-o am reusit sa fac multe lucruri pentru oamenii de afaceri din Romania. Poate ca si pentru altii…N-am furat, n-am traficat, nu v-am facut de ras. Nici colegii mei. Am contribuit cu totii la relansarea economiei romanesti. Atunci, de ce ne lasati singuri in lupta cu fanariotii astia? Nu va pasa? De doua luni incerc sa va spun ca v-au furat unii tara, culmea, in timp ce i-ati aplaudat. Ati slavit anticoruptia care este indreptata exclusiv impotriva capitalului romanesc, pentru a-l distruge. Doar intre 20 si 30 % din capitalul care circula in Romania mai este autohton. Restul este strain. Toata ‘anticoruptia’ este concentrata pe astia 30%. Este normal? Pe bune? Adica nu multinationalele au luat tot, pe ordin de afara? Da cine, Voiculescu? Doar el? Ailalti nu au furat nimic? N-am niciun vecin care sa fie actionar la ALRO, Lukoil, OMV si altii. Ale cui sunt astea? Vantu a facut escrocheria secolului sau Volkswagenul Angelei Merkel? Unde sunt arestarile, stenogramele ‘pe surse’ si catusele DNA-ului nemtesc? Ei n-au? Sunt grijulii cu drepturile omului? Adica, doar la noi ii taram pe unii cu catuse, prin fata camerelor de luat vederi, dupa care ii torturam putin, pana spun orice le cerem? Doar la noi urla o cretina de procuroare la un martor, fara ca aia, procuroarea, sa faca o mie de ani de puscarie? Doar la noi lasam procurorii politicieni sa ceara anularea imunitatii altora, in vreme ce ei au imunitate? La noi putem sa umilim arestati preventiv, nevinovati pana cand o hotarare definitiva arata altceva, tinandu-i, cu o nesimtire si un tupeu inimaginabil, in niste conditii inumane? Stiti cat ar costa igienizarea celebrului ‘beci domnesc’? Douazeci de mii de euro. De ce nu se face? Din doua motive: tupeul incredibil al unora care vor sa arate cat de smecheri sunt si nepasarea voastra.

Tineti minte ce va spun, ca nu am de gand sa o repet la infinit. Daca si acum acceptati acest urias deficit de democratie doar pentru ca circul este mult prea atractiv, eu si altii ca mine vom alege sa ne vedem de viata, fireste, dupa ce ne dau astia drumul de prin puscarii. Tupeul lor de borfasi ii va impinge sa se razbune. N-au placere mai mare decat sa umileasca, sa inspaimante si sa strice vieti. O putem pati si noi, dar si voi. Asta e. Asa a ales Romania sa se intample. Tara a ales sa arate simpatie extrema pentru o institutie care are obligatia de a nu fi fost protectoarea tuturor golaniilor, dupa care sa faca pe sfanta. Ancheteaza medici? Pai, sa facem schimb de salarii intre procurori si medici, ca medicii sunt mai importanti. Sa vedem unde se muta coruptia, dupa aia. Are Codruta scoala cat Irinel Popescu? Nu? Are aceeasi importanta in societate? Acelasi raspuns, nu? Atunci de ce are salariul de cinci ori mai mare? Risca? Ce? Hepatita C sau HIV-ul, cu care Irinel Popescu se putea infecta oricand – in timp ce salva (si nu distrugea!) vieti – sunt mult mai periculoase decat toti anchetatii DNA-ului la un loc. Mii de medici sunt in aceiasi situatie. Va pasa de ei doar cand faceti cancer? Profesorii nu sunt mai importanti decat procurorii? Cat au salariul?

Cum s-a ajuns aici? Simplu: cu aplauzele romanilor. Nimeni n-a observat cum au protejat astia politicieni hoti, pe care i-au santajat ulterior, punandu-i sa dea legi in folosul procurorilor. D-aia se prescrie abuzul de drept intr-un an, in vreme ce ai nevoie de cinci pentru a castiga un proces impotriva statului. Tare, nu?

Inchei, ca am obosit. Sa recapitulam.

1)Avem guvern fanariot, pus de Angelica, cu misiunea clara de a ne termina, asa cum puteti vedea si din incercarea de a mari (prin taxe) pretul ambalajelor, doar pentru ca produsele alimentare romanesti sa fie mai scumpe decat cele olandeze si nemtesti.

2)Cu Iohannis cred ca va e clar, asa ca nu mai insist.

3)Sistemul bancar este al lor.

4) Institutiile sunt ale lor, asa ca nu va mirati atunci cand ANAF-ul rupe in doua orice depozit de materiale de constructii, ca sa il inchida, exact cu trei luni inainte de sosirea unui retailer din Vest. Normal, daca patronul rezista atunci sigur e corupt, ceea ce inseamna ca vine si restul caravanei.

Asadar, parem terminati. Sigur? Nu. Eu cred ca mai avem o sansa, dar trebuie sa intrerupem sirul asta de abuzuri. Trebuie sa pretuim, din nou, drepturile si libertatile. Daca nu le mai permitem astfel de mizerii, vor face pasul in spate. Sunt lasi, chiar foarte lasi. De aia sunt si atat de salbatici… Intrebarea e daca sunteti in stare. Sunteti? Eu sunt, dar e ultima incercare. Am obosit. Revolutie, mineri, am prins de toate. Uneori imi pare ca a fost degeaba. Daca intr-un an ne aflam in aceeasi situatie, ma retrag. Stiu ca n-o sa fie nicio drama. Nici nu mai revin. Va las cu DNAMANIA.

Faceti cu ei uzine, ferme, baraje, spitale si scoli. Faceti si teatre si muzee. Acolo, de pilda, in loc sa socializeze, oamenii s-ar putea turna intre ei. Eficienta maxima, nu? Facem si firme cu DNA – actionar majoritar. Parca le si vad sigla pe cutiile cu lapte, pe conservele de peste si pe sticlele de ulei. M-am enervat prea rau, asa ca ma opresc”, e postarea dură a lui Beciu.

Abuz incalificabil al DNA împotriva Procurorului General

NituInstituţia cea mai lăudată pe plan extern, apreciată pe plan intern pe principiul „să moară şi capra vecinului”, este în mijlocul unui scandal fără precedent. Într-un comunicat oficial, DNA a dezinformat toată ţara în sensul că procurorul general nu ar avea dreptul la coloană oficială. Această situaţie care nu va duce la demisia Codruţei Kovesi deoarece nu are cine să i-o ceară ne-a arătat raporturile de forţă în Justiţie, DNA-ul se consideră superior celorlalte instituţii.

În cursul zilei de joi, 28 ianuarie 2016,  Procurorul General al României Tiberiu Nitu a dat un comunicat în care spune printre rânduri că procurorii Laurei Codruta Kovesi  i-au inventat infractiunea de primire de foloase necuvenite de pe urma folosirii unui echipaj de politie rutiera care sa-i faciliteze deplasarea in trafic. Procurorul General tine sa precizeze ca „am beneficiat doar de masurile de protectie prevazute de lege, proportional cu riscurile si responsabilitatile acestei functii”.

Potrivit Lumeajustiţiei.ro, pozitia lui Tiberiu Nitu confirma practic dezvaluirile facute in premiera de Lumeajustitiei.ro referitoare la falsul din comunicatul DNA din data de 25 ianuarie 2016, in care s-a sustinut ca Procurorul General nu face parte dintre persoanele indreptatite sa beneficieze de insotirea echipajelor de politie rutiera. Articolul 223 din HG 1391/2006 explica foarte limpede ca orice ministru din Guvernul Romaniei poate beneficia de asemenea facilitati, in scopul protectiei personale, fiind evident ca procurorii DNA nu au vrut sa tina cont de faptul ca Tiberiu Nitu, ca sef al Ministerului Public, are rang de ministru.

Pentru orice om de bun simt, faptul ca un Procuror General este insotit in drumurile sale de o masina de politie rutiera este ceva absolut normal pentru securitatea acestuia, in conditiile in care Procurorul General este detinatorul unor secrete de stat de importanta deosebita, este membru CSAT si poate fi oricand tinta unui atentat sau atac daca ar fi lasat fara protectie. In niciun stat european, Procurorul General nu are voie sa umble singur de capul lui, intrucat el poate fi tinta unui atentat, nu doar cand merge la serviciu, ci si cand se afla in timpul liber.

Intr-o Romanie profund dezinformata si in care DNA a ajuns sa decida cum se face politica, manipularea parchetului anticoruptie a prins la o mare parte din populatie, care a crezut ca un Procuror General poate merge de unul singur, de parca ar fi un simplu deputat sau senator, fara sa se tina cont de complexitatea, riscurile si responsabilitatea acestei functii.