Alina Gorghiu chemată în dosarul lui Ponta

PontaVictor Ponta și Dan Șova au avut  un nou termen in dosarul Turceni-Rovinari, sedinta in cadrul careia avocatul unuia dintre inculpati a cerut audierea Alinei Gorghiu si a altor persoane, transmite Mediafax. Procesul a fost amanat pentru 14 octombrie.

Victor Ponta a declarat, la iesirea de la Inalta Curte, ca „doamna procuror a fost de acord ca toata lumea sa fie audiata, mai putin doamna Gorghiu. Ea si cu Atanasiu au incheiat contractele”. Ulterior, el a precizat pe Facebook ca nu el este cel care a cerut asta, ci avocatii fostilor directori de la Turceni si Rovinari.

„Eu NU am cerut asa ceva – din simplul motiv ca eu nu am avut NICIODATA NICIUN contract cu AVAS, Turceni, Rovinari sau Electrica!Solicitarea a fost facuta de catre avocatii fostilor directori de la Turceni si Rovinari; deoarece doamna Avocat Gorghiu Alina Stefania era si consilier juridic al Presedintelui AVAS Teodor Atanasiu (cel care a incheiat contractele cu Sova si Asociatii) si in acelasi timp era si avocat al „Electrica” S.A. (tot din prrodoliul AVAS) in procesele cu Turceni si Rovinari! Procurorul de sedinta DNA a fost de acord cu audierea tuturor martorilor propusi de aparare – cu exceptia audierii doamnei Avocat Gorghiu Alina Stefania!” – Ponta, pe Facebook.

Gorghiu a comentat ca nu exclude ca pe viitor sa fie nevoie de explicatiile sale si a glumit pe seama faptului ca, de ziua ei, pe „domnul Ponta” il „obsedeaza” numele său.

„Au fost situatii in care am mai facut acest lucru. Nu exclud ca pe viitor sa se intample sa mai fie nevoie de explicatiile mele in alte spete. Este un cadou frumos sa stiu ca de ziua mea il obsedeaza numele meu pe domnul Ponta. Nu este zi de la Dumnezeu ca sa nu-mi mentioneze numele intr-o forma sau alta. Banuiesc ca decizia judecatorului este luata in cunostinta de cauză”, a spus Alina Gorghiu intr-o interventie telefonica la Antena3.

DISPERARE Liberalii gorjeni nu văd victoria decât după eliminarea lui Călinoiu, Cârciumaru şi Florescu din alegeri

foto-carciumaruDupă ce au primit ultimele sondaje unde rezultate sunt catastrofale, 20% la Consiliul Judeţean şi 11% la Primăria Târgu-Jiu, liberalii lui Vâlceanu au ajuns la disperare. Prin contestarea liderilor PSD încearcă să îşi dea o şansă dar în actualele condiţii tot înfrângere se numeşte.

 

Florin Cârciumaru, primarul care candidează pentru al cincilea mandat, la Primăria orașului Tg-Jiu, este suspectat de Agenția Națională de Integritate (ANI) de posibila săvârșire a unor infracțiuni asimilabile infracțiunilor de corupție și a unor infracțiuni de conflict de interese.

Potrivit PNL Gorj, acesta nu a contestat, în termenul legal, raportul ANI, ce îl suspectează de săvârșirea acestor posibile infracțiuni, ca atare nu ar mai fi eligibil pentru calitatea de candidat, la proximele alegeri locale din Gorj.

Liberalii gorjeni au contestat, în 27 aprilie 2016, candidatura edilului, pe motiv că, necontestând raportul ANI, Cârciumaru ar intra sub incidența art. 301 din Codul Penal, deci ar avea interdicție să exercite dreptul de a ocupa o funcție publică.Dacă contestația opoziției este acceptată, PSD Gorj rămâne fără candidat.

 

ANI a sesizat DNA central în legătură cu primarul din Tg-Jiu, Florin Cârciumaru

În 22 februarie 2016, ANI a dat un comunicat, în care a anunțat că a sesizat DNA central, în legătură cu suspiciunea posibilei săvârșirii, de către primarul Florin Cârciumaru, a unor infracțiuni asimilabile infracțiunilor de corupție și a unor infracțiuni de conflict de interese.

Conform ANI, Cârciumaru ar fi semnat, ca mandatar, pe documentele unei tranzacții imobiliare, din 2010, între fiica sa și o firmă (n.n. Pres Sanitas S.R.L.), căreia același Cârciumaru i-a acordat contracte din bani publici, în calitate de ordonator de credite, în perioada 2005-2010.

Conform acestei tranzacții imobiliare, fiica lui Cârciumaru, a devenit proprietara unui imobil, pentru care a plătit un preț subevaluat (n.n. fiica primarului a obținut imobilul, în 2010, la aproximativ un sfert din prețul cu care proprietarul îl achiziționase, în 2007). Proprietarul imobilului a fost tocmai patronul firmei Pres Sanitas. Această firmă a obținut lucrări, în valoare de aproximativ 8 milioane de euro, din partea ordonatorului de credite Florin Cârciumaru, în perioada 2005-2010.

Cele de mai sus sunt susținute, în comunicat, și de ANI:

” Agenția Națională de Integritate a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la posibila săvârșire de către CÂRCIUMARU FLORIN, Primar al Mun. Târgu Jiu, a infracțiunii asimilată infracțiunilor de corupție precum și a infracțiunii de conflict de interese, întrucât, în calitate de ordonator de credite, a semnat, mai multe documente în beneficiul S.C. PRES SANITAS S.R.L. Târgu Jiu, societate de la care fiica sa, CĂLINOIU EUGENIA FLORINELA (fostă CÂRCIUMARU), a achiziționat, în anul 2010, prin mandatar CÂRCIUMARU FLORIN, un imobil la prețul de 70.200 Lei. Imobilul fusese achiziționat anterior, în anul 2007, de către această societate comercială cu prețul de 270.000 Lei.

În aceeași speță, ce viza suspiciuni de corupție, procurori ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au ridicat documente – inclusiv de la reședința primarului Cârciumaru – în luna mai 2015. În mod surprinzător, în respectivul dosar, instrumentat de serviciul teritorial din Craiova al Direcției Naționale Anticorupție, procurorii nu au putut identifica vreun suspect sau vreun inculpat.

Însuși Cârciumaru se declară nevinovat, pe baza faptului că DNA- serviciul teritorial Craiova nu-l consideră suspect, după ce a instrumentat aceeași speță. Desigur, o întrebare rămâne: de ce ANI a văzut mai mult decât DNA Craiova în această speță?

Conform comunicatului ANI, lui Cârciumaru i s-ar aplica art 301 din Codul Penal al României: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul sãu, pentru o rudã ori pentru un afin pânã la gradul II inclusiv sau pentru o altã persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în ultimii 5 ani sau din partea cãreia a beneficiat ori beneficiazã de foloase de orice naturã, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitãrii dreptului de a ocupa o funcție publicã”.

Liberalii gorjeni susțin că finalul acestui articol de cod penal i s-ar aplica lui Cârciumaru, din punctul de vedere al candidaturii pentru Primăria din Tg-Jiu, în condițiile în care edilul nu ar fi atacat, în contencios administrativ, raportul Agenției Naționale de Integritate.

Laurenţiu Ciurel rămâne cu sechestru pe avere

CiurelManagerul CEO a avut termen la Înalta Curte de Casaţţie şi Justiţie ca  inculpat în dosarul Turceni- Rovinari, a fost marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde a fost termen în dosarul în care este judecat alături de Victor Ponta, senatorul Dan Şova şi directorii din energie Octavian Graure şi Dumitru Cristea. Ciurel a încercat să scape de sechestrul pe avere, dar judecătorii i-au respins cererea. Laurenţiu Ciurel deţine, potrivit ultimei declaraţii de avere postată pe site-ul CE Oltenia, trei conturi cu câte 100.000 de lei fiecare, o casă şi un teren în Târgu Jiu.

La ieşirea de la Înalta Curte, Ciurel a declarat:„Nu a fost decât o discuţie la camera preliminară. Încă nu s-a intrat pe fond. Nu am absolut niciun fel de declaraţie de făcut la un dosar aflat pe rol“, a declarat Ciurel. Niciun alt inculpat nu a mai fost prezent la proces.

Managerul CEO  a încercat la acest termen să scape de sechestrul asupra bunurilor sale, impus de DNA pe 15 septembrie 2014. Judecătorii au respins contestaţia lui Ciurel. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Ciurel Laurenţiu – Dan împotriva măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă prin ordonanţa nr.122/P/2012 din 15 septembrie 2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Definitivă“, se arată în decizia Curţii.

Potrivit DNA, prejudiciul săvârşit de Ciurel asupra companiei energetice este de peste 80 de milioane de lei, iar prejudiciul total al inculpaţilor este estimat la 5,6 milioane de euro.

Potrivit DNA, Ciurel este acuzat de comiterea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, acuzaţii similare fiind formulate și la adresa foștilor directori de la CE Turceni, Dumitru Cristea şi Octavian Graure.

Laurențiu Ciurel în Dosarul Rovinari-Turceni, manager și inculpat?

CiurelLaurențiu Ciurel se află într-o situație cel puțin ciudată în dosarul care a ajuns pe masa judecătorilor. Dacă va recupera prejudiciul stabilit de judecători el va fi condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție. După ”rapiditatea” fără precedent în care s-au dat termene în dosarul Șova-Ponta, puțini sunt cei care se mai îndoiesc de deznodământul final.

Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), este inculpat în dosarul  Șova-Ponta, iar CEO ar trebui să se contituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudiciului de 5,6 milioane de euro. Dacă Laurențiu Ciurel, ca director general al CEO, prezintă probe și motive edificatoare în favoarea companiei, va fi recuperat prejudiciul. Concomitent, Înalta Curte de Casație și Justiție va dispune condamnarea sa.

Despre un prejudiciu record

Cea mai mare companie de stat din România, Complexul Energetic Oltenia, care numără 16.000 de angajați, continuă să fie condusă de Laurențiu Ciurel, din poziția de director general, chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată, alături de premierul Victor Ponta, de senatorul Dan Șova și de fostul director general al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea.

Din rechizitoriul comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție de către DNA, rezultă că lui Laurențiu Ciurel și lui Dumitru Cristea li se impută prejudicierea CEO cu peste 196 miliarde lei vechi, adică aproximativ 5,6 milioane euro, bani care au ajuns la  Dan Șova și Victor Ponta.

Încă din timpul urmăririi penale, în calitate de director general al CEO, Laurențiu Ciurel avea obligația de a decide ca această companie să se constituie parte civilă, în vederea recuperării prejudiciului generat, în parte, chiar de el însuși! Mai mult, Consiliul de Supraveghere al CEO și Ministerul Energiei aveau obligația de a constata că Ciurel se află atât în incompatibilitate, cât și în conflict de interese. Ciurel a rezistat, însă, la conducerea CEO, fiind susținut nu doar de Victor Ponta, ci și de patronii societăților abonate la bugetul de mii de milioane de euro al companiei.

Sfidând procurorii DNA care au instrumentat Dosarul Ponta-Șova, Laurențiu Ciurel a rămas la conducerea CEO și după trimiterea sa în judecată, poziție din care el însuși decide dacă această companie se constituie sau nu parte civilă împotriva sa, a lui Victor Ponta, a lui Dan Șova și a lui Dumitru Cristea, pentru recuperarea prejudiciului de 5,6 milioane euro invocat în rechizitoriu. Pe tot parcursul urmăririi penale, Ciurel a decis că CEO nu are nevoie de acei bani, chiar dacă, sub conducerea sa, compania a înregistrat anul trecut pierderi de 150 milioane euro.

La termenul din 21 septembrie, CEO a fost citată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul Ponta-Șova, pentru a preciza dacă se constituie sau nu parte civilă, pentru recuperarea prejudiciului generat chiar de actualul director general, Laurențiu Ciurel, împreună cu Ponta, Șova și Cristea. Potrivit Codului de Procedură Penală, CEO se mai poate constitui parte civilă, în acest dosar penal, doar până la citirea actului de sesizare.

Mugurel Surupăceanu scăpat de Rusia din procesul cu buldotancul

surupaceanu3Ex-deputatul Mugurel Surupăceanu a scăpat de 7 ani de închisoare deoarece martorul acuyării nu a ajuns la proces. Autorităţile din Federaţia Rusă au refuzat să-l trimită în România, pentru audieri, pentru principalul martor din dosarul lui Mugurel Surupăceanu, fost deputat, fost vicepreşedinte al PSD Gorj şi fost prefect al judeţului Gorj. Surupăceanu era acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Gorjeanul Mugurel Surupăceanu a fost achitat de Curtea de Apel Craiova, definitiv, deşi în primă instanţă fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit motivării deciziei de achitare, Surupăceanu a beneficiat de o greşeală a procurorilor, care nu au audiat corespunzător principalul martor din dosar, dar şi de refuzul Federaţiei Ruse de a-l pune la dispoziţia autorităţilor române pe martor.

Fostul deputat Mugurel Surupăceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că, în 2007, ar fi determinat prin intermediari achiziţionarea în condiţii nelegale, de către fostul Complex Energetic Turceni (actual Complexul Energetic Oltenia – CEO), a unui tractor forestier, importat din Ucraina. Preţul achiziţiei a fost de aproximativ 200.000 de euro, procurorii DNA considerând că ar fi fost de patru ori mai mare decât valoarea efectivă a utilajului. În plus, bunul achiziţionat ar fi fost vechi şi avea defecţiuni.

Unul dintre cei mai importanţi martori din acest dosar a fost Vasile Colun, un cetăţean român născut în Republica Moldova, ale cărui mărturii au fost folosite de organele de anchetă împotriva lui Surupăceanu. Aceleaşi declaraţii, luate de anchetatori în faza actelor premergătoare a acestui dosar (înainte de începerea urmăririi penale), au fost invocate şi de judecătorii Tribunalului Gorj, care l-au găsit vinovat pe Mugurel Surupăceanu şi l-au condamnat la şapte ani de închisoare, scrie adevarul.ro.

Declaraţia lui Vasile Colun care îl incrimina pe fostul deputat a fost înlăturată din materialul probatoriu de Curtea de Apel Craiova. Judecătorii au motivat acest lucru spunând că Vasile Colun nu a fost audiat, conform procedurii, în timpul umăririi penale derulate de procurorii DNA, ci doar în faza actelor premergătoare.

Judecătorii de control judiciar spun că au încercat audierea lui Vasile Colun, aflat, la momentul respectiv, în Rusia, însă s-au lovit de refuzul autorităţilor din Federaţie. „În acest sens este semnificativ faptul că, deşi au identificat actuala adresă de domiciliu a numitului CV, autorităţile din Federaţia Rusă nu au dat curs solicitării privind audierea acestuia, invocând aspecte legate de modul de redactare a întrebărilor”, mai spun judecătorii care au înlăturat declaraţia lui Colun.

În concluzie, fără declaraţia lui Colun, care amintea despre presupusa înţelegere avută cu Surupăceanu, Curtea de Apel concluzionează, spunând că „din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul Mugurel Surupăceanu a avut vreo implicare la încheierea contractului de furnizare a utilajului terasier’, precum şi că „ceilalţi martori arătaţi în motivele de apel ale inculpatului nu confirmă starea de fapt reţinută în rechizitoriu privind participaţia penală a acestuia”.