Lia Olguța Vasilescu șterge pe jos cu ”baronii” sindicali

Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu nu a rămas datoare după ce anumiți lideri sindicali, aceeiași de un sfert de secol, au lansat informații false în spațiul public. A reacționat ferm demontând toate declarațiile unor sindicaliști. Ea a făcut referire, printre altele, la vârsta de pensionare, salarii sau vouchere de vacanță, subiecte care au făcut agenda publică în ultimele zile.

„Despre inconsecventa UNOR sindicaliști:

1. Au făcut demonstrații in strada, informandu-i pe cei din administrația locala ca le vor scădea salariile, prin Legea salarizării, fiindca nu exista grila și Consiliile locale isi vor bate joc de ei. Acum tipa ca sunt prea mari, deși ei sunt lideri de Sindicate, și ca sunt iresponsabili consilierii locali care le-au crescut.

2. Au acuzat ca nu se combate munca la negru și ca vânzătorul la butic e plătit 2 ore pe zi, dar lucrează 10 și de aceea iese cu o pensie infima. Când am obligat angajatorul sa ii plătească și contribuțiile la nivelul salariului minim, ca sa aibă o pensie decenta și asigurate medicală, spun ca e afectat mediul de afaceri. Dar ei sunt sindicaliști și normal ar fi sa țină cu amărâtul…

3. Lansează in spațiul public ca, deși contribuțiile se plătesc la nivelul salariului minim, pensia va fi pentru doua ore pe zi. Ceea ce e aberant, fiindca vorbim de contributivitate! Mai mult, spun ca așa a confirmat azi Guvernul. Nici poveste!

4. Lansează ca eu am spus azi ca egalizam vârsta de pensionare la femei și bărbați și ca o creștem. Eu am spus azi ca pana la 1 August strângem date, ca s-a studiat legislația europeană și am dat câteva exemple de acolo. Măcar eu reactionez la minciuni și nu le las sa se rostogolească…

5. Au mințit ca salariile au crescut de la 1 Iulie doar la demnitari. Trecând peste ideea ca la înalții demnitari au scăzut, legea s-a aplicat din Iulie pentru TOATĂ ADMINISTRAȚIA LOCALA, iar la ceilalți bugetari au crescut înainte de 1 Iulie cu diferite procente, pana la 50 la suta in Cultura. Bugetul de salarii a crescut anul acesta cu 8 mld lei doar pana la 1 Iulie.

6. Au cerut diferite lucruri la Legea salarizării. 70 la suta dintre doleanțe s-au concretizat in lege. Unele, aberante, gen prima de 6 salarii la pensionare, le-am respins. Au spus ca nici nu s-au văzut cu noi. Au uitat ca au pus poze pe Facebook de la negocieri și ca presa i-a filmat dând declarații in fata ministerului.

7. Acum spun ca vor scădea salariile din Ianuarie pentru ca se transfera la angajat contribuțiile. Uita sa spună ca impozitul scade la 10 la suta de la 16 sau ca scad contribuțiile de la 39.5 la 35 pp. Au curaj și sa parieze. Normal! Nu ii doare gura…

8. Au anunțat peste tot ca nu se vor acorda voucherele de vacanța, deși ordonanța e in vigoare iar unii ordonatori de credit au anunțat ca încep sa le distribuie.

9. Au mințit ca, in legea salarizarii, bibliotecarul e plătit la fel ca infirmiera. Când s-a arătat coeficientul, cu diferența aproape dubla de salariu, s-au făcut ca ploua.

10. Azi mi-au spus ca legea e inaplicabilă. Când am întrebat ce probleme concrete au identificat, nu au știut sa dea vreun exemplu…

Cand BOC a tăiat salariile cu 25 la suta, erau cuminți. Ei știu sa reacționeze virulent doar când se da. Mai ales când li se pare ca se da prea mult…„, a transmis Lia Olguța Vasilescu.

Privatizarea CEO dorită de Guvern până în toamnă

 

Sindicate mineriSindicatele din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) se opun oricărui demers de a privatiza una din ultimele companii rămase în proprietatea statului. Potrivit unui anunţ al guvernului, dat publicităţii la finalul săptămânii trecute, Ministerul Energiei pregăteşte privatizarea Complexului Energetic Oltenia şi a Hidroelectrica. La Complexul Energetic Oltenia, statul deţine prin Ministerul Energiei, peste 77% din acţiuni, următorul acţionar fiind Fondul Proprietatea cu 21%.

 

Privatizare până în luna octombrie

Ministerul Energiei vrea să finalizeze pregătirile pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia și companiei Hidroelectrica până în luna octombrie a acestui an, potrivit planului strategic pe 2016, publicat pe site-ul guvernului. Totodată, își va asuma un rol activ în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar. Va continua și procesul de eficientizare și restructurare a companiilor unde statul deține participații, odată cu promovarea unui set de reguli pentru prevenirea faptelor de corupție, odată cu depolitizarea managementului.
„Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține participații și implementarea principiilor de guvernanță corporativă; Asumarea unui rol activ al statului în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar. Promovarea unui set de reguli pentru asigurarea integrității și transparenței, precum și pentru prevenirea faptelor de corupție. La capitolul Politici interne: Elaborarea Politicii Energetice și inițierea unui dialog consistent cu mediul de afaceri pentru susținerea adecvată a inițiativelor de politică publică în sector. Respectarea prevederilor legislației referitoare la transparența decizională. Plan de măsuri pentru aplicarea politicii guvernului în sectorul energiei electrice; Continuarea pregătirii pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia, respectiv a Hidroelectrica. Asumarea unui rol activ al statului în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Tarnița Lăpuștești; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Unităților Cernavodă 3 și 4; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Cablului submarin România – Turcia; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Construcția unui nou grup energetic la Rovinari“, potrivit planului publicat pe site-ul Guvernului. Ministerul Energiei a mai anunţat că până la finalul acestui an şi-a propus să finalizeze strategia energetică a ţării.

Sindicatele din minerit, SMEO şi FNME se opun privatizării.

Klaus Iohannis și Laurențiu Ciurel au aceeași părere în privința sindicatelor

JohanisPresedintele Klaus Iohannis a transmis, în această săptămână, presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, trimisa sefului statului spre promulgare. Legea trimisa spre reexaminare de președintele Iohannis prevede, printre altele, ca sindicatele sa primeasca direct contributia de la angajator, fara ca banii sa ajunga intai la salariati. Seful statului arata, in cererea de reexaminare, ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale. În această speță, sindicatele din mineritul gorjean s-au războit cu Laurențiu Ciurel care a folosit aceleași justificări.

Dar iată cum arată cererea de reexaminare trimisă Senatului de Klaus Iohannis:

 

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Legea pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, in forma transmisa spre promulgare, introduce noi reglementari referitoare la: posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acesteia, competenta Consiliului National Tripartit de a stabili sectoarele de activitate, care urmeaza a fi aprobate prin hotarare a Guvernului, introducerea organizatiilor patronale ca parti ale contractului colectiv de munca, stabilirea modalitatilor concrete de negociere colectiva a contractelor ce se vor incheia la nivelul autoritatilor sau institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca sau care se afla in coordonarea sau subordonarea autoritatii publice centrale.

In ceea ce priveste posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, prin Art. I pct. 2 din legea transmisa la promulgare, Art. 24 din Legea nr. 62/2011 se completeaza cu un nou alineat care prevede: (1) La cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.

Subliniem ca, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a retinut ca, desi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale” (cauza Beyler impotriva Italiei, 2000). Asadar, drepturile salariale se circumscriu prevederilor Art. 44 din Constitutie si ale Art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce stipuleaza ca „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”. Totodata, in conformitate cu dispozitiile Art. 167 alin. (1) din Codului Muncii salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.

In consecinta, fata de cele de mai sus, apreciem ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale.

In ceea ce priveste reglementarile referitoare la reprezentarea partilor la negocierea colectiva, consideram ca prevederile introduse prin Art. I pct. 6 din legea transmisa spre promulgare nu pot fi disjunse de necesitatea scaderii pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate. In acest sens, pentru o mai buna exercitare a dreptului la negocieri colective, drept garantat de Art. 41 din Constitutie, consideram ca este oportuna diminuarea pragului de reprezentativitate a sindicatelor la nivel de unitate. Semnalam ca dispozitii referitoare la reducerea pragului de reprezentativitate la nivel de unitate a sindicatului figurau in forma initiala a propunerii legislative, iar argumentele legate de acest aspect sunt retinute in raportul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor, fiind reluate si cu ocazia dezbaterilor parlamentare din plenul Camerei Deputatilor (sedinta din data de 13.05.2015).

Avand in vedere necesitatea clarificarii aspectelor de mai sus si tinand cont de competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicit reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.