Bogdan Olteanu lovit prin ricoșeu de conflictul DNA-Tăriceanu

OlteanuSe știe de războiul de luni de zile între DNA și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului. Importante resurse ale DNA au drept scop să închidă gura liderului ALDE, mai ales că ordinul pe unitate vine chiar de la președintele Iohannis. Deocamdată a fost creat un dosar la adresa viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu în urma delațiunilor lui Sorin Ovidiu Vântu, DNA mergând pe ideea, nedemonstrată nici în cazul acestuia, că un milion de euro a ajuns la Bogdan Olteanu și Tăriceanu.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au respins vineri cererea DNA de arestare preventivă a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, acesta fiind plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Olteanu a fost reținut în această săptămână  sub acuzația că, în perioada iulie — noiembrie 2008, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la Sorin Ovidiu Vîntu suma de un milion de euro și sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

„În perioada iulie — noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri ( n.r. — Sorin Ovidiu Vîntu) suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării (n.r. — Liviu Mihaiu). Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, susțin procurorii DNA.

Ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de Bogdan Olteanu, Liviu Mihaiu a fost numit la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Procurorii susțin că suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăți înregistrate în SUA și apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remiși lui Bogdan Olteanu la biroul unde acesta își desfășura activitatea, în sediul unui partid politic.

De asemenea, procurorii arată că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obținerea unui mandat de deputat.

În acest context, din dispoziția omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, Olteanu a beneficiat de consultanță politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro.

Reclame

Tăriceanu linșat de Justiția Macovei

TariCălin Popescu Tăriceanu incomodează grav PNL care ar putea pierde alegerile dacă liderul ALDE rămâne în libertate.  Au ieşit la iveală amănunte incendiare din care reiese că acesta va fi scos pe linie moartă până la alegerile parlamentare din toamnă.

Dosarul de peste 450 de pagini al şefului Senatului de la DNA Braşov  a fost finalizat, iar citaţiile au fost trimise în timp record inculpaţilor. Totul s-a întâmplat doar în 48 de ore. În prima zi, acesta a fost trimis la DNA București. Aici, fost citite, verificate şi aprobate de procurorul șef de secție. În aceeaşi zi, rechizitoriul a fost trimis de la DNA la Înalta Curte, iar DNA a redactat şi a publicat comunicatul prin care anunța trimiterea lui Tăriceanu în judecată, spun cei de la  Grupul pentru Investigații Publice.

Şi asta nu e tot. În următoarea zi, ICCJ a fixat un termen pentru audierea lui Tăriceanu în plină vacanță judecătorească. Apoi, citaţia a fost semnată de preşedintele Înaltei Curţi şi a fost şi înmânată inculpaților din dosar, mai spune sursa citată.

Kovesi și DNA acuzate că servesc interese străine

 

kovesiCătălin Beciu, fost secretar de stat la IMM, vicepreşedintele ALDE, spune că cea mai mare parte a capitalului românesc este distrus prin intermediul DNA-ului. Beciu arata ca doar 20-30% din capitalul care mai circula in Romania mai este autohton si se intreaba daca nu cumva multinationalele sunt cele care „au luat tot, pe ordin de afara”.

„Oameni buni,

De un an ma tot framant prin politica asta. Nu o fac pentru mine, ca n-am nevoie de nimic. O fac pentru ca imi pasa de tot felul de lucruri, de care altora nu le mai pasa. N-are rost sa le mai enumar, ca suntem satui de cuvinte mari. O mai fac si dintr-un soi de orgoliu constructiv, pentru a ma ridica la standardul familiei mele. As vrea sa fie mandri de mine. E gresit? Cred ca nu.

Din pozitia pe care am ocupat-o am reusit sa fac multe lucruri pentru oamenii de afaceri din Romania. Poate ca si pentru altii…N-am furat, n-am traficat, nu v-am facut de ras. Nici colegii mei. Am contribuit cu totii la relansarea economiei romanesti. Atunci, de ce ne lasati singuri in lupta cu fanariotii astia? Nu va pasa? De doua luni incerc sa va spun ca v-au furat unii tara, culmea, in timp ce i-ati aplaudat. Ati slavit anticoruptia care este indreptata exclusiv impotriva capitalului romanesc, pentru a-l distruge. Doar intre 20 si 30 % din capitalul care circula in Romania mai este autohton. Restul este strain. Toata ‘anticoruptia’ este concentrata pe astia 30%. Este normal? Pe bune? Adica nu multinationalele au luat tot, pe ordin de afara? Da cine, Voiculescu? Doar el? Ailalti nu au furat nimic? N-am niciun vecin care sa fie actionar la ALRO, Lukoil, OMV si altii. Ale cui sunt astea? Vantu a facut escrocheria secolului sau Volkswagenul Angelei Merkel? Unde sunt arestarile, stenogramele ‘pe surse’ si catusele DNA-ului nemtesc? Ei n-au? Sunt grijulii cu drepturile omului? Adica, doar la noi ii taram pe unii cu catuse, prin fata camerelor de luat vederi, dupa care ii torturam putin, pana spun orice le cerem? Doar la noi urla o cretina de procuroare la un martor, fara ca aia, procuroarea, sa faca o mie de ani de puscarie? Doar la noi lasam procurorii politicieni sa ceara anularea imunitatii altora, in vreme ce ei au imunitate? La noi putem sa umilim arestati preventiv, nevinovati pana cand o hotarare definitiva arata altceva, tinandu-i, cu o nesimtire si un tupeu inimaginabil, in niste conditii inumane? Stiti cat ar costa igienizarea celebrului ‘beci domnesc’? Douazeci de mii de euro. De ce nu se face? Din doua motive: tupeul incredibil al unora care vor sa arate cat de smecheri sunt si nepasarea voastra.

Tineti minte ce va spun, ca nu am de gand sa o repet la infinit. Daca si acum acceptati acest urias deficit de democratie doar pentru ca circul este mult prea atractiv, eu si altii ca mine vom alege sa ne vedem de viata, fireste, dupa ce ne dau astia drumul de prin puscarii. Tupeul lor de borfasi ii va impinge sa se razbune. N-au placere mai mare decat sa umileasca, sa inspaimante si sa strice vieti. O putem pati si noi, dar si voi. Asta e. Asa a ales Romania sa se intample. Tara a ales sa arate simpatie extrema pentru o institutie care are obligatia de a nu fi fost protectoarea tuturor golaniilor, dupa care sa faca pe sfanta. Ancheteaza medici? Pai, sa facem schimb de salarii intre procurori si medici, ca medicii sunt mai importanti. Sa vedem unde se muta coruptia, dupa aia. Are Codruta scoala cat Irinel Popescu? Nu? Are aceeasi importanta in societate? Acelasi raspuns, nu? Atunci de ce are salariul de cinci ori mai mare? Risca? Ce? Hepatita C sau HIV-ul, cu care Irinel Popescu se putea infecta oricand – in timp ce salva (si nu distrugea!) vieti – sunt mult mai periculoase decat toti anchetatii DNA-ului la un loc. Mii de medici sunt in aceiasi situatie. Va pasa de ei doar cand faceti cancer? Profesorii nu sunt mai importanti decat procurorii? Cat au salariul?

Cum s-a ajuns aici? Simplu: cu aplauzele romanilor. Nimeni n-a observat cum au protejat astia politicieni hoti, pe care i-au santajat ulterior, punandu-i sa dea legi in folosul procurorilor. D-aia se prescrie abuzul de drept intr-un an, in vreme ce ai nevoie de cinci pentru a castiga un proces impotriva statului. Tare, nu?

Inchei, ca am obosit. Sa recapitulam.

1)Avem guvern fanariot, pus de Angelica, cu misiunea clara de a ne termina, asa cum puteti vedea si din incercarea de a mari (prin taxe) pretul ambalajelor, doar pentru ca produsele alimentare romanesti sa fie mai scumpe decat cele olandeze si nemtesti.

2)Cu Iohannis cred ca va e clar, asa ca nu mai insist.

3)Sistemul bancar este al lor.

4) Institutiile sunt ale lor, asa ca nu va mirati atunci cand ANAF-ul rupe in doua orice depozit de materiale de constructii, ca sa il inchida, exact cu trei luni inainte de sosirea unui retailer din Vest. Normal, daca patronul rezista atunci sigur e corupt, ceea ce inseamna ca vine si restul caravanei.

Asadar, parem terminati. Sigur? Nu. Eu cred ca mai avem o sansa, dar trebuie sa intrerupem sirul asta de abuzuri. Trebuie sa pretuim, din nou, drepturile si libertatile. Daca nu le mai permitem astfel de mizerii, vor face pasul in spate. Sunt lasi, chiar foarte lasi. De aia sunt si atat de salbatici… Intrebarea e daca sunteti in stare. Sunteti? Eu sunt, dar e ultima incercare. Am obosit. Revolutie, mineri, am prins de toate. Uneori imi pare ca a fost degeaba. Daca intr-un an ne aflam in aceeasi situatie, ma retrag. Stiu ca n-o sa fie nicio drama. Nici nu mai revin. Va las cu DNAMANIA.

Faceti cu ei uzine, ferme, baraje, spitale si scoli. Faceti si teatre si muzee. Acolo, de pilda, in loc sa socializeze, oamenii s-ar putea turna intre ei. Eficienta maxima, nu? Facem si firme cu DNA – actionar majoritar. Parca le si vad sigla pe cutiile cu lapte, pe conservele de peste si pe sticlele de ulei. M-am enervat prea rau, asa ca ma opresc”, e postarea dură a lui Beciu.

Tăriceanu, şah la Justiţia lui Macovei şi Băsescu

TariceanuPreședintele Senatului, copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat, joi, că a inițiat o propunere de lege „pentru a scoate actul de Justiție de sub influența politicului”. Propunerea, una decentă şi legală, va stârni multe replici din partea presei aservite, a preşedintelui Iohannis şi a PNL, instituţiile politice încercând să preia controlul pe noile funcţii.

Singurul om politic vertical în faţa DNA, atât timp cât va mai fi lăsat să se manifeste liber, Călin Popescu Tăriceanu a venit cu o propunere legislativă care să reglementeze lucrurile în Justiţie.

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției — deci factori politici, scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM, pentru procurori, și ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curți, să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții. Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituții, să întărească sentimentul, percepția și realitatea de totală independență a Justiției. Scoaterea de sub orice incidență a decidenților politici în privința acestor numiri, în așa fel încât progresele de până acum să fie întărite și anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate”, a declarat Tăriceanu, la Parlament, într-o conferință de presă.

Concret, Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Arătând că „trebuie să existe o simetrie — cei care fac numirea fac și revocarea”, Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53, alin. 6 să fie modificat prin inițiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”.

În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM.

În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54, alin. 1 în sensul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia „sunt numiți de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Articolul 54, alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4 astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2 care se aplică corespunzător”.

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, „aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Călin Popescu-Tăriceanu a explicat că, în inițiativa sa legislativă, „nu sunt prevederi care să intre în contradicție cu prevederile constituționale”, adăugând că propunerea va fi supusă dezbaterii publice.

„Mă aștept ca propunerea să fie discutată, amendată în procesul de dezbatere din Parlament, îmbunătățită cu contribuțiile colegilor mei. Voi primi cu toată disponibilitatea inclusiv observațiile critice, dacă vor exista, nu numai din partea colegilor parlamentari. Mă aștept la o dezbatere publică. (…) Vom fi, într-un fel, la ora adevărului pentru că sunt foarte mulți politicieni și nu numai, am văzut și ONG-uri, care au pledat pe acest subiect și vreau să văd cum se raportează atunci când există o propunere concretă și reală de scoatere completă a influenței politicului — dacă vor susține sau nu. (…) Este în interesul meu să discut cu toate partidele pentru a agrega o majoritate”, a mai spus președintele Senatului.

Întrebat dacă prezența șefului statului la ședința CSM în care se decide numirea procurorului general și a șefului DNA poate fi interpretată ca o posibilă influență politică, Tăriceanu a replicat: „Nu intră în sfera constituțională (inițiativa legislativă — n.r.) și nici nu am propus să se anuleze acest drept al președintelui de a participa la ședințele CSM și de a le conduce când este prezent. (…) E și foarte greu să cuantificăm cât de mare poate să fie influența. Strict legal, simpla prezență nu este un factor care să influențeze, dar în fine…”.

Sursa Agerpres